Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1110/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Curtea de Apel TIMIŞOARA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1110/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 23-09-2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.1110/R

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23 septembrie 2013

PREȘEDINTE: V. S.

JUDECĂTOR: C. C.

JUDECĂTOR: F. I.

GREFIER: C. P.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a fost reprezentat de procuror C. M.-U..

Pe rol se află judecarea recursului declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA TIMIȘOARA împotriva sentinței penale nr. 1106/24.04.2013 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul intimat H. V. personal asistat de avocat oficiu T. C..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și potrivit art. 385¹³ C.p.p, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Procurorul susține recursul așa cum a fost motivat în scris și solicită admiterea acestuia, casarea sentinței penale recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță arătând că prima instanță nu s-a pronunțat asupra unei fapte pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, a pronunțat o sentință nelegală sub aspectul aplicării unei singure pedepse pentru două infracțiuni concurente, cu consecința neaplicării disp. art. 34 C.p.

Apărătorul din oficiu al inculpatului intimat solicită respingerea recursului declarat de parchet ca nefondat și de menținere a sentinței penale recurate ca fiind legală și temeinică.

Inculpatul intimat H. V. arată că este de acord cu concluziile apărătorului său.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1106/24.04.2013 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._,

În temeiul art. 86 alin 1 din OUG 195/2002,cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C.pr.pen., a condamnat pe inculpatul H. V., fiul lui M. și Ortansa, născut la data de 21.12.1989 în localitatea Timișoara, jud. T., CNP -_, cetățenie română, căsătorit, ocupație-lucrător comercial, stagiul miltar nesatisfăcut, studii-13 clase, fără antecedente penale, domiciliat în localitatea Beregsău M., nr. 172, ., judecat în stare de libertate, la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea la data de 16.06.2012 a infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.

În temeiul art. 71 alin.2 C.pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a, lit b C. pen. pe durata executarii pedepsei principale.

În temeiul art. 81 C. pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În temeiul art. 82 C. pen. a stabilit untermen de încercare de 2 ani și 8 luni.

În temeiul art. 359 C.pr.pen. a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen., în sensul că săvârșirea în termenul de încercare a unei infracțiuni intenționate va avea drept urmare revocarea suspendării condiționate, avand drept consecința executarea în întregime a pedepsei aplicate in prezenta cauza, care nu se va contopi cu pedeapsa pentru infracțiunea ulterioară.

În temeiul art. 71 alin. 5 C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În temeiul art. 191 alin. 1 C.pr.pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara nr. 8533/P/2012 din 21.02.2013, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 15.03.2013, sub nr. _ s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de punere în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat sau neînregistrat și de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. și ped. de art. 85 al. 1 și art. 86 al. 1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată.

În sarcina inculpatului s-a reținut, in esență, că la data de 16.06.2012, în jurul orelor 13.00, a condus autoturismul marca Seat Ibiza, cu numărul de înmatriculare TM-_, pe DN 59/A, km 19, pe raza localității Beregsău M., fără a avea permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule și cu autorizația de circulație provizorie expirată din data de 15.06.2012.

Situația de fapt reținută în rechizitoriu a fost probata cu următoarele mijloace de probă existente in dosarul de urmarire penala (dup): proces-verbal de constatare a infracțiunii din data de 16.06.2012 (fila 6), proces-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare ( fila 5), declarația inculpatului H. V. ( fila 8-9), declarația martorului asistent B. I. T. ( fila 18-19), declarația martorului H. A. ( fila 21), adresa nr._ din data de 14.08.2012 ( fila 17) eliberată de SPCPCIV T., autorizația de circulație provizorie nr._ ( fila 16).

Audiat fiind la termenul de judecată din 24.04.2013, inculpatul a învederat instanței că înțelege să se prevaleze de dispozitiile art. 320¹al. 7 C.proc.penală, respectiv a arătat că recunoaște săvârșirea faptelor în modalitatea reținută prin rechizitoriu și își însușește probele administrate în faza de urmărire penală (f. 13), motiv pentru care se va face aplicarea în cauză a dispozitiilor art. 320¹ C.proc.penală.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a constatat că starea de fapt expusă prin rechizitoriu este dovedită în întregime de probele anterior enunțate, reținând următoarele:

În fapt, din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f. 6 dup), coroborat cu adresa nr._/14.08.2012 emisă de Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor T. (f. 17 dup), cu declarația inculpatului din data de 18.06.2012 (f. 8 dup) si cu declarația martorului asistent B. I. T. din 29.11.2012 (f. 19 dup) reiese ca la data de 06.06.2012, în jurul orei 13,00, inculpatul a condus autoturismul marca Seat Ibiza cu numărul de înmatriculare TM-_ pe DN 59/A, km 19, pe raza localității Beregsău M. fără a poseda permis de conducere.

În drept, fapta inculpatului care în data de 06.06.2012, în jurul orei 13,00, a condus autoturismul marca Seat Ibiza cu numărul de înmatriculare TM-_ pe DN 59/A, km 19, pe raza localității Beregsău M. fără a poseda permis de conducere întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002.

Elementul material a constat în acțiunea inculpatului de a conduce autoturismul marca Seat Ibiza cu numărul de înmatriculare TM-_ pe drumurile publice, respectiv DN 59/A, km 19, pe raza localității Beregsău M., fara a poseda permis de conducere, elementul material fiind astfel însoțit de cerința esențială ca subiectul să nu posede permis de conducere.

Urmarea imediată a constat într-o stare de pericol pentru securitatea circulației pe drumurile publice, cunoscut fiind faptul că o persoană care nu poseda permis de conducere nu și-a insusit cunostintele si deprinderile obligatorii pe care le presupune conducerea în siguranță a autovehiculelor. Fiind o infracțiune formală, de pericol, raportul de cauzalitate între urmarea imediată și acțiune se prezumă, starea de pericol fiind inerentă acțiunii.

Din perspectiva laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție conform dispozițiilor art.19 alin.1 pct.1 lit.b C.pen., el prevăzand rezultatul faptei sale și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui. Astfel, inculpatul a știut că nu posedă permis de conducere în timp ce conducea autoturismul, acceptând posibilitatea creării unei stări de pericol pentru relațiile sociale privind circulația în siguranță pe drumurile publice.

Situația de fapt reținută este întărită și de recunoașterea inculpatului prin declarația nemijlocită dată de către acesta în ședință publică (fila 13).

Pentru infracțiunea săvârșita instanța a aplicat inculpatului pedeapsa cu închisoarea, la a cărei individualizare judiciară a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 52 si 72 C.pen., respectiv: scopul pedepsei, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege, natura și împrejurările concrete în care fapta a fost comisa și împrejurarea că a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscand savarsirea faptei imediat dupa producerea acesteia. Instanța va avea în vedere si faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale (fila 11 dup).

Avand in vedere aceste considerente, precum si faptul ca inculpatul si-a recunoscut vinovatia inainte de inceperea cercetarii judecatoresti, instanta a făcutce aplicarea art. 320¹ alin. 6C.p.p. si a redus cu o treime limitele de pedeapsa prevăzute de lege, respectiv de la pedeapsa cu închisoarea de la unu la 5 ani la pedeapsa cu închisoarea de la 8 luni la 3 ani si 4 luni.

Pentru toate aceste motive, instanta a condamnat pe inculpat la o pedeapsa de 8 luni închisoare, apreciind ca acesta este suficienta pentru a conduce la atingerea scopul sanctionator si educativ-preventiv al pedepsei.

In ceea ce priveste pedepsele accesorii, instanta a reținut ca prin decizia nr. LXXIV (74), admițând recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că dispozițiile art.71 din C.penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – c din C.penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin.3 din C.penal.

Astfel, instanta a reținut ca natura faptei savarsite, pericolul social concret al acesteia, precum si ansamblul circumstantelor personale ale inculpatului conduc la concluzia unei nedemnitati in exercitarea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si a dreptului de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si b Cod penal, instanta apreciind ca in cauza se impune indepartatea inculpatului de la activitatile care presupun increderea publica sau exercitiul auroritatii de stat, urmand ca in temeiul art. 71 cod penal sa aplice inculpatului pedepsele accesorii constand in interzicerea acestor drepturi.

La aplicarea pedepselor accesorii s-a ținut seama si de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in materie, respectiv cauzele Hirst contra Marii Britanii si S. si Parcalab contra Romaniei, precum si de faptul că infracțiunile săvârșite prin natura lor nu denota o nedemnitate in exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit. d și e Cod penal, iar inculpatul nu s-au folosit pentru savarsirea acesteia de vreunul din drepturile prevazute de art. 64 lit. c.

În consecință, instanța a făcut aplicarea art.71 Cod penal, aplicând inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și lit.b Cod penal.

Cât privește individualizarea executării pedepsei, față de cuantumul acesteia, de persoana inculpatului, de periculozitatea socială a acestuia, instanta a apreciat că reeducarea inculpatului, precum și scopul sancționator și de prevenție generală al pedepsei pot fi atinse chiar fără executare în regim de detenție. Astfel, văzând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.81 C.penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Totodată, în temeiul art. 82 C.penal, a stabilit în sarcina inculpatului un termen de încercare cu durata de 2 ani și 8 luni, iar în temeiul art.359 C.proc.penală i s-a atras atenția că, în situația în care în cursul acestui termen va săvârși cu intenție o altă infracțiune se va dispune revocarea suspendării condiționate potrivit art. 83 C.penal, având drept consecința executarea în întregime a pedepsei pronuntate in prezenta cauza, care nu se va contopi cu pedeapsa pentru infracțiunea ulterioară.

Pe durata suspendării conditionate a executării pedepsei principale instanța, in temeiul art.71 al. 5 C.pen., a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii stabilite în cauză.

În temeiul dispozitiilor art. 349 și art.191 alin.1 C.pr.pen., retinand ca este în culpă cu privire la declanșarea procesului, instanța a obligat pe inculpat la plata sumei de 500 lei către stat, reprezentând cuantumul cheltuielilor judiciare ocazionate de soluționarea cauzei, din care 300 lei cheltuieli efectuate în faza de urmărire penală și 200 lei în faza de judecată în primă instanță.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal, P. de pe lângă Judecătoria Timișoara, criticând hotărârea sub aspectul omisiunii de pronunțare asupra uneia dintre faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.

Recursul este fondat.

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru două infracțiuni săvârșite în concurs ideal: art. 85 alin. 1 și art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 republicată, cu aplicarea art. 33 lit.b Cod penal.

Din verificarea sentinței rezultă că prima instanță s-a pronunțat doar asupra infracțiunii prevăzute de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, situație în care este incident cazul de casare prevăzut de art. 385 ind. 9 alin. 1 pct. 10 teza I C.proc.pen. care atrage casarea integrală a sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, în conformitate cu art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. c C.proc.pen., judecata urmând a fi reluată din momentul sesizării primei instanțe.

Pentru aceste considerente,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE :

În baza art. 385¹⁵pct. 2 lit. c C.p.p. admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara împotriva sentinței penale 1106/2013 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .

Casează sentința recurată și dispune rejudecarea cauzei de către Judecătoria Timișoara.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 200 lei onorariu avocat din oficiu către Baroul T..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi 23.09.2013.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,

V. SandoviciConstantin CosteaFlavius I.

GREFIER,

C. P.

Red: F.I./21.10.2013

Tehnored: C.P./2 ex/21.10.2013

Primă Instanță: J..Timișoara

J..L.M.T.