Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr. 479/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 479/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 29-05-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 350/CO
Ședința publică din 29 mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. ANI B.
GREFIER: C. U.
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de condamnatul K. Ș. I. împotriva sentinței penale nr. 479/01.04.2014 pronunțată de T. A. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, pentru contestatorul K. Ș. I., lipsă, se prezintă avocat din oficiu V. L.
P. de pe lângă C. de A. Timișoara este reprezentat de procuror E. B..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,la dosar se constată depus un memoriu formulat de persoana condamnată prin care se solicită judecarea în lipsă, precum și prin care se arată că își retrage contestația formulată și nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea contestației.
Apărătorul din oficiu al contestatorului, avocat C. I., solicită a se lua act de manifestarea de voință a condamnatului.
Procurorul solicită a se lua act de manifestarea de voință a celui condamnat.
C.
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria A. la data de 07.02.2014 la Judecătoria A. și declinată prin sentința penală nr. 626/26.02.2014 la T. A., unde a fost înregistrată la data de 18.03.2014, condamnatul K. Ș. I., în prezent deținut în P. A., a formulat o contestație la executare împotriva executării pedepsei. În motivarea cererii condamnatul a solicitat reducerea pedepsei, în executarea căreia se află, de 5 ani și 5 luni închisoare, ca urmare a aplicării dispozițiilor din legea penală mai favorabilă.
Prin sentința penală nr. 479/01.04.2014 pronunțată de T. A. în dosarul nr._, în baza art. 595 Cod procedură penală a fost respinsă contestația contra executării sentinței penale nr.171 din 13 aprilie 2011 a Tribunalului T. definitivă prin nerecurare, formulată de condamnatul K. Ș. I. și a fost obligat condamnatul să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, T. A. a că prin sentința penală nr.171 din 13.04.2011Tribunalul T., în baza art.449 alin.1 lit.a C.pr.pen. a admis cererea de contopire a pedepselor formulată de condamnatul K. Ș. I..
A fost descontopită pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.1836/07.10.2010 a Judecătoriei A., definitivă prin neapelare, în pedepsele componente de: 1 an închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație și conducere a unui autovehicul neîmatriculat, prev. de art. 85 alin.1 din OUG 195/2002; 1 an închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație și conducere a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare, prev. de art. 85 alin.2 din OUG 195/2002; 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, prev. de art. 86 alin.2 din OUG 195/2002; 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, prev. de art. 86 alin.2 din OUG 195/2002;a fost înlăturat sporul de 4 luni închisoare.
În baza art.36 alin.2 C.penal, raportat la art.34 alin.1 lit.b C.penal au fost contopite pedepsele astfel repuse în individualitate, cu pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 al.1 din Legea nr.678/2001, prin sentința penală nr. 183/17.06.2010 a Tribunalului A., așa cum a fost modificată prin decizia penală nr.168/A/04.11.2010 a Curții de A. Timișoara, definitivă prin nerecurare, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare, la care a fost adăugată un spor de 5 luni închisoare, urmând ca, în final, condamnatul să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani și 5 luni închisoare.
În baza art. 35 alin.1 C.p., a fost aplicată inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.64 lit.a, b, d și e C.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.71 alin.2 C. penal i-au fost interzise condamnatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a, b, d și e C. penal.
În baza art.36 alin.3 C.p. și art. 88 C.p., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată de la 12.01.2010 la zi.
Au fost anulate mandatele de executare a pedepsei închisorii nr. 2045/02.11.2010 al Judecătoriei A. și nr. 260/25.11.2010 al Tribunalului A. și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare în conformitate cu acea sentință.
S-a reținut că în prezenta cauză, condamnatul a arătat că pedeapsa aplicată este prea mare solicitând reducerea acestei pedepsei prin aplicarea noilor dispoziții din Cod penal.
Prima instanță a constatat că, potrivit art. 6 alin. (1) Cod penal, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
De asemenea, s-a reținut că potrivit art. 4 din Legea nr.187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, însă, pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.
T. A. a constatat că din analiza înscrisurilor de la dosar rezultă că pedepsele aplicate condamnatului sunt în limitele legale prevăzute de textul de incriminare astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 6 alin.1 Noul Cod Penal.
Pe de altă parte, în raport de dispozițiile art. 39 alin.1 Noul Cod Penal s–a constatat că sporul de pedeapsă aplicat ca urmare a contopirii pedepselor în temeiul dispozițiilor art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal este mai favorabil acestuia.
Totodată, s-a remarcat că și sub aspectul pedepsei complementare, legea penală mai favorabilă este cea veche.
Prin urmare, T. A. a respins contestația contra executării sentinței penale nr.171 din 13 aprilie 2011 a Tribunalului T. definitivă prin nerecurare, formulată de persoana condamnată K. Ș. I., cu obligarea acesteia din urmă la cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva sentinței penale nr. 479/01.04.2014 pronunțată de T. A. în dosarul nr._ a formulat contestație, condamnatul K. Ș. I.,criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Prin cererea scrisă din 14.05.2014, atestată de organele Penitenciarului A. cu privire la identitatea persoanei care a semnat-o, condamnatul contestator a arătat că înțelege să retragă contestația formulată împotriva hotărârii sus menționate.
Potrivit dispozițiilor art. 4251 al. 3 C.p.p. raportat la art. 415 C.p.p. până la închiderea dezbaterilor, oricare dintre părți își poate retrage calea de atac declarată, în această materie funcționând principiul disponibilității. Prin urmare, față de manifestarea de voință a condamnatului contestator, în temeiul dispozițiilor sus menționate instanța va lua act de retragerea contestației formulate de acesta împotriva sentinței penale nr. 479/01.04.2014 pronunțată de T. A. în dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. va obliga contestatorul la plata sumei de 150 lei, cheltuieli judiciare către stat în contestație.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 4251 alin. 3 raportat la art. 415 C.p.p. ia act de retragerea contestației formulată de condamnatul K. Ș. I. împotriva sentinței penale nr. 479/01.04.2014 pronunțată de T. A. în dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p obligă condamnatul la plata sumei de 150 lei, cheltuieli judiciare către stat în contestație.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 100 lei, onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 29.05.2014
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. ANI B.C. U.
REd.LB.-16.06.2014
Tehnored.CU-17.06.2014
Prima inst. jud. C. B. M. – T. A.
| ← Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 541/2014. Curtea... → |
|---|
