Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 1051/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1051/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 21-10-2015
Dosar nr._ Operator 2711
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1051/A
Ședința publică din data de 21.10.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: F. P.
JUDECĂTOR: F. M. C. FLORENȚA
GREFIER: O. IOȚCOVICI
Ministerul Public- P. de pe lângă C. de A. Timișoara este reprezentat de procuror B. E..
Pe rol se află judecarea apelului declarat de inculpatul F. A. I. împotriva sentinței penale nr. 43 din 20.08.2015, pronunțată de Tribunalul C. S. în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă inculpatul aflat în stare e arest preventiv, asistat de avocat din oficiu Stiegelbauer R., lipsă fiind persoana vătămată S. N. și reprezentantul părții civile S. de Urgență a municipiului Carabseneș.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța învederează inculpatului prezent că dispozițiile art. 420 alin 4 C. pr. pen. instituie ascultarea sa în fața instanței de apel, dar beneficiază în continuare de dreptul de a nu da nicio declarație și îi aduce la cunoștință drepturile și obligațiile prevăzute de art. 420 alin 4 rap. la art. 378, art. 108 și art. 83 C. pr. pen. Inculpatul este de acord să dea o declarație în fața instanței de apel, aceasta fiind atașată la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Avocatul din oficiu al inculpatului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate, iar în rejudecare, reindividualizarea pedepsei și stabilirea unei pedepse sun minimul prevăzut de lege având în vedere circumstanțele personale ale inculpatului împrejurările concrete ale comiterii faptei și faptul că inculpatul a recunoscut comiterea faptei pentru car a fost trimis în judecată.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat, arătând că instanța de fond a procedat la o corectă individualizare a pedepsei raportat la fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită să se rețină în speță, scuza provocării și în consecință să se procedeze la diminuarea pedepsei aplicată de prima instanță.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 43 din data de 20 august 2015, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul C.- S., în baza art. 188 alin. 1 și 2 Cod penal, raportat la art. 32, art.33 Cod penal, cu aplicarea art. 374 alin. 4 și art. 396 alin.10 Cod Procedură Penală, și art. 75 alin. 2 lit. b, art. 76 alin. 1 Cod penal, art. 79 alin. 3 Cod penal, a condamnat inculpatul F. A. I., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, la pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare.
În baza art. 67 alin. 2, art. 188, art. 66 Cod penal, a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b, n Cod penal, pe o durată de 3 (trei) ani, exercițiul drepturilor interzise în baza art. 66 lit. n Cod Penal privește relațiile inculpatului cu partea vătămată S. N., stabilind ca executarea să se facă în condițiile art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal.
În baza art. 65 alin. 1, 3 Cod penal, a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor menționate în pedeapsa complementară, din momentul rămânerii definitive a hotărârii date și până când pedeapsa principală se consideră executată conform legii.
În baza art.404 alin 4 lit. a Cod procedură penală, art. 72 alin. 1 Cod procedură penală, a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive începând cu data de 14.05.2015 până 15.05 2015, respectiv de la 15.05.2015 la zi, respectiv până la data de 20.08.2015.
A respins cererea de revocare a măsurii preventive, iar în baza art. 399 alin. 1, art. 202 alin. 4 lit. e, art. 223 Cod procedură penală, a menținut starea de arest a inculpatului F. A. I. pentru o perioadă de 60 de zile, această dispoziție fiind definitivă, în temeiul art. 399 alin.4 Cod procedură penală.
În baza art.112 alin. 1 lit. b Cod penal, a dispus confiscarea briceagului cu lama de 8,5 cm, mâner cu plasele din metal galben și lemn, ridicat de Poliția M. Caransebeș, cu dovada CS_/14.05.2015.
În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice, în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în baza de date a Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.
Pe latură civilă, instanța de fond a luat act că partea vătămată S. N. nu s-a constituit parte civilă în cauză; a obligat inculpatul să plătească părții civile S. Municipal de Urgență Caransebeș suma de 672,14 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu partea vătămată S. N.; a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către părți, iar în baza art. 272, art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, a obligat inculpatul să plătească suma de 500 lei, cheltuieli judiciare față de stat.
Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a constatat următoarele:
Prin rechizitoriul din 05.06.2015, întocmit de P. de pe lângă Tribunalul C.-S., în dosarul nr.373/P/2015, și înregistrat pe rolul Tribunalului C.-S. la data de 05.06.2015, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul F. A. I., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, faptă prevăzută și pedepsită de art.32 al.1 Cod penal raportat la art.188 al.1, 2 Cod penal.
În fapt, s-a reținut, în esență, că, în data de 14.05.2015, organele de poliție din cadrul Poliției M. Caransebeș s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. și ped. de art. 193 alin. 1 C.p., constând în faptul că, în noaptea de 13/14.05.2015, în jurul orei 3.00, persoane necunoscute l-au lovit cu un cuțit în zona gâtului pe numitul S. N. în localul „Amsterdam” de pe ., rezultând leziuni corporale în urma cărora numitul S. N. a fost internat la S. Municipal de Urgență Caransebeș.
Prin ordonanța P. de pe lângă Judecătoria Caransebeș, din data de 14.05.2015, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe autorul faptei mai sus descrise, F. A.-I., în favoarea acestei unități de parchet, spre a fi cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor.
Din concluziile Raportului de constatare medico-legală nr. 104/A1/14.05.2015, întocmit de SJML C.-S., s-au reținut următoarele:
S. N., de 35 de ani, a prezentat leziuni traumatice care pot avea vechimea din noaptea de 13/14.05.2015, și s-au putut produce prin lovirea cu și sau de corpuri dure și prin lovire repetată cu un corp tăietor-înțepător (leziunile descrise la pct. 1-7), în condițiile ce vor fi fost stabilite de anchetă; a necesitat 15-20 zile îngrijiri medicale, socotite de la data producerii leziunilor, în caz de evoluție favorabilă. Întrucât plaga cervicală a fost penetrantă cu interesare traheală, s-a apreciat că viața victimei a fost pusă în primejdie.
În cursul urmăririi penale, s-a dispus și efectuarea unei constatări medico-legale, pentru a se constata leziunile existente pe corpul inculpatului F. A.-I..
Din Raportul de constatare medico-legală nr. 105/A1/15.05.2015, întocmit de SJML C.-S., s-a reținut că numitul F. A.-I., de 26 ani, a prezentat leziuni traumatice care pot avea vechimea din noaptea de 13/14.05.2015 și s-au putut produce prin lovirea cu și sau de corpuri/planuri dure, în condițiile ce vor fi fost stabilite de anchetă; a necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale socotite de la data producerii leziunilor, dacă nu survin complicații.
Prin ordonanța din data de 14.05.2015, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracțiunea de tentativă la omor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 188 alin. 1, 2 Cod penal.
Prin ordonanța din data de 14.05.2015, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul F. A.-I., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 188 alin. 1, 2 Cod penal.
Prin ordonanța din data de 14.05.2015, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul F. A.-I., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 188 alin. 1, 2 Cod penal.
Prin ordonanța din data de 14.05.2015, s-a dispus reținerea inculpatului pe o durată de 24 de ore, începând de la data de 14.05.2015, ora 18.45 până în data de 15.05.2015, ora 18.45.
Prin referatul din data de 14.05.2015, s-a solicitat arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 15.05.2015 până în data de 13.06.2015 inclusiv.
Prin încheierea nr. 43 din data de 15.05.2015, pronunțată de Tribunalul C.-S., în dosar nr._, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului F. A.-I., pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 15.05.2015 până în data de 13.06.2015 inclusiv, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 188 alin. 1, 2 Cod penal.
A fost emis, pe numele inculpatului F. A. I., mandatul de arestare preventivă nr. 13/UP/15.05.2015.
Astfel, s-a avut în vedere faptul că inculpatul F. A. I. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, fiind înregistrat, la data de 05.06.2015, dosarul nr._ .
Verificând din oficiu, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, potrivit art.348 raportat la art.207 Cod procedură penală, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, judecătorul de cameră preliminară a constatat, prin încheierile din 10.06.2015 (definitivă prin încheierea penală nr.61/CO/CP din 15.06.2015, pronunțată de C. de A. Timișoara), 02.07.2015 (definitivă prin necontestare) și respectiv 30.07.2015 (definitivă prin necontestare), că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă și impun, în continuare, privarea de libertate a inculpatului F. A. I., menținând starea de arest preventiv a acestuia până la data de 28.08.2015.
Prin aceeași încheiere de cameră preliminară/de consiliu din 30.07.2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat, în baza art.346 alin.1, 2 Cod procedură penală, legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul emis la data de 05.06.2015 de P. de pe lângă Tribunalul C.-S., în dosarul nr.373/P/2015, privind pe inculpatul F. A. I., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, faptă prevăzută și pedepsită de art.32 al.1 Cod penal raportat la art.188 al.1, 2 Cod penal, dispunând începerea judecății și stabilind termen pentru judecarea cauzei la data de 6.08.2015 2015. De asemenea, s-a dispus și efectuarea unei adrese către persoana vătămată S. Municipal de Urgență Caransebeș, prin care s-a comunicat un exemplar al rechizitoriului și s-a solicitat ca aceasta să-și precizeze poziția procesuală în cauză.
Instanța de fond a constatat că a fost acvirat dosarul nr.373/P/2015 al P. de pe lângă Tribunalul C.-S., s-a depus cerere de constituire de parte civilă din partea Spitalului Municipal de Urgență Caransebeș, cu suma de 672,14 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu partea vătămată S. N., și s-au depus, în circumstanțiere, un număr de cinci caracterizări și un număr de cinci copii ale certificatelor de atestare profesională a inculpatului în diverse specializări. S-a luat declarație inculpatului F. A. I..
De asemenea, a constatat că persoana vătămată S. N. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
La termenul de judecată din 20.08.2015, inculpatul F. A. I., personal și asistat de avocatul său ales, a declarat, în fața instanței, că recunoaște săvârșirea faptelor astfel cum au fost evidențiate în actul de sesizare al instanței, își însușește probele administrate în faza de urmărire penală și nu dorește administrarea altor probe noi, solicitând să beneficieze de dispozițiile art.374 al.4 raportat la art.396 al.10 Cod procedură penală. De asemenea, a fost de acord să achite despăgubirile civile solicitate de partea civilă S. Municipal de Urgență Caransebeș, aspecte ce au fost consemnate în procesul verbal atașat la dosarul cauzei.
Starea de fapt reținută în cuprinsul rechizitoriului a fost însușită parțial de către instanța de fond, ca urmare a recunoașterii inculpatului și apreciind că această recunoaștere relevă o stare de fapt conformă cu realitatea așa cum rezultă ea din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale.
În acest sens, s-a reținut faptul că în data de 14.05.2015, în jurul orei 0:30, numiții S. N. și C. M.-I. s-au deplasat la localul „Amsterdam”, situat pe . Caransebeș, unde au consumat băuturi alcoolice, respectiv bere. După circa jumătate de oră, în local au intrat inculpatul F. A.-I. și numiții B. M. și L. C.-D., care s-au așezat la o masă alăturată și au început să consume băuturi alcoolice. S-a remarcat faptul că inculpatul F. A.-I. îl cunoștea din timpul școlii pe numitul C. M.-I., iar pe S. N. îl cunoștea doar din vedere. După câteva minute, în local a intrat și numitul B. N., care s-a așezat la masă împreună cu S. N. și C. M.-I.. În timp ce consumau cu toții băuturi alcoolice, numiții F. A.-I., B. M. și L. C. D. s-au așezat la masa celorlalți trei, unde se aflau S. N., C. M.-I. și B. N.. Datorită stării avansate de ebrietate, între S. N. și B. N. s-a iscat un conflict verbal, după care numitul B. N. a părăsit localul, la insistențele lui C. M.-I..
Instanța de fond a observat că în acest punct, prin rechizitoriu s-a reținut faptul că „în jurul orei 2:00, după un alt conflict verbal între S. N. și F. A.-I., S. N. și C. M.-I. au intenționat să părăsească localul. Astfel, C. M.-I. s-a deplasat spre pultul barului cu intenția de a plăti consumația, iar S. N. s-a îndreptat spre ușă. Înainte de a ajunge la ușă, inculpatul F. A.-I. a scos din haină un briceag, cu care l-a lovit în zona spatelui pe S. N., iar acesta din urmă, cu intenția de a se apăra de inculpat, observându-i și briceagul în mâna dreaptă, i-a aplicat inculpatului o lovitură cu pumnul în zona feței. Inculpatul F. A.-I. l-a lovit din nou pe S. N. cu briceagul în zona gâtului. S. N. a reușit să îi mai aplice o lovitură cu pumnul inculpatului F. A.-I., care a căzut pe scări, în afara localului, apoi s-a ridicat și a fugit cu briceagul în mână pe . class="CaracterCaracterCharChar"> Instanța de fond a constatat că din probele existente la dosarul cauzei reiese o stare de fapt parțial diferită de cea reținută prin rechizitoriu, în sensul că ceea ce reține Ministerul Public este versiunea părții vătămate asupra agresiunii, însă martorii oculari au perceput o stare de fapt oarecum diferită, în sensul că inculpatul și victima au participat la o încăierare generalizată, în timp ce se aflau într-o avansată stare de ebrietate, iar partea vătămată are o mare parte din vină, fiind foarte agresivă; de asemenea, nimeni nu a văzut efectiv în ce circumstanțe a lovit inculpatul partea vătămată. În opinia primei instanțe, este cert numai faptul că inculpatul a lovit partea vătămată cu briceagul și în spate, și din față, dar, s-a apreciat că aceasta nu confirmă fără putință de îndoială rezonabilă, nu în integralitatea ei, versiunea părții vătămate. În acest context, s-a avut în vedere că dubiul privind circumstanțele realizării agresiunii există și trebuie să profite inculpatului, sens în care s-a reținut de către prima instanță faptul că acesta a lovit partea vătămată în cursul unei altercații „la beție” și nicidecum deliberat, din spate, apoi din față, în timp ce aceasta din urmă încerca să părăsească localul. În acest sens s-au avut în vedere declarațiile martorilor oculari ai incidentului și Raportul de constatare medico-legală nr. 105/A1/15.05.2015, întocmit de SJML C.-S., din care a rezultat că numitul F. A.-I., de 26 ani, a prezentat leziuni traumatice care pot avea vechimea din noaptea de 13/14.05.2015 și s-au putut produce prin lovirea cu și sau de corpuri/planuri dure, deci inculpatul a fost bătut la rândul său, în cursul unui conflict generalizat.
Tribunalul a mai reținut că din local au ieșit și ceilalți martori, cu intenția să aplaneze conflictul, precum și S. N., care i-a arătat lui C. M.-I. tăietura din zona gâtului și din zona spatelui, spunându-i martorului C. M.-I. că a fost tăiat de către inculpat.
Martorul C. M.-I. a fugit după inculpat pe mai multe străzi din municipiul Caransebeș, ajungându-l din urmă în zona parcului „G-ral I. D.”. Inculpatul s-a ascuns după o mașină și l-a atenționat pe C. M.-I. să nu se apropie de el, gesticulând cu briceagul, apoi a fugit spre cartierul Țarinei, unde locuiește. În noaptea respectivă, numitul S. N. s-a deplasat la S. Municipal de Urgență Caransebeș, unde i s-au acordat îngrijiri medicale.
Persoana vătămată a fost internată la acest spital, în data de 14.05.2015, la Secția O.R.L., cu diagnosticele plagă înjunghiată penetrantă regiunea cervicală anterioară cu interesarea traheei și plagă înjunghiată nepenetrantă regiunea lombară stângă.
Totodată, instanța de fond a avut în vedere concluziile Raportului de constatare medico-legală nr. 104/A1/14.05.2015, întocmit de SJML C.-S. și ale Raportul de constatare medico-legală nr. 105/A1/15.05.2015, întocmit de SJML C.-S..
S-a ținut cont de faptul că în privința infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută și pedepsită de art. 193 alin.1 Cod penal, s-a dispus clasarea cauzei, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza II Cod procedură penală, constatându-se că lipsește forma de vinovăție prevăzută de lege, întrucât intenția inculpatului a fost de a ucide și nu doar de a crea leziuni corporale victimei.
De asemenea, s-a constatat că situația de fapt mai sus menționată se susține cu următoarele mijloace de probă: - declarație de parte vătămată – fila 6; constatări preliminare medico-legale – filele 10, 63; rapoarte de constatare medico-legală – filele 11-12, 64; declarații de suspect și inculpat – filele 13, 15-16, 18; declarații de martori – filele 19-32; dovadă de ridicare a corpului delict – fila 50; planșă fotografică cu aspectele fixate ale corpului delict – filele 52-54; proces-verbal de examinare fizică a inculpatului însoțit de planșă fotografică – filele 55-60.
Corpul delict, respectiv briceagul ce a servit la săvârșirea faptei, a fost ridicat de către organele de poliție și depus la Camera de corpuri delicte din cadrul Poliției M. Caransebeș, cu dovada . nr._/14.05.2015, pentru a dispune confiscarea lui în temeiul art. 112 alin. 1 lit. b Cod penal raportat la art. 574 Cod procedură penală.
Astfel, tribunalul a constatat că fapta inculpatului F. A. I. realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de tentativă la omor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 188 alin. 1, 2 Cod penal.
În acest sens, s-a reținut faptul că inculpatul F. A. I. a săvârșit infracțiunea de tentativă la omor, cu forma de vinovăție a intenției indirecte, prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. b Cod penal, întrucât el a prevăzut rezultatul faptei sale, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.
La individualizarea pedepsei, s-a făcut aplicarea art.374 al. 4, art.375, art.396 al.10 Codul de procedură penală, dar și art. 75 alin. 2 lit. b, art. 76 alin. 1 Cod penal, art. 79 alin. 3 Cod penal, instanța de fond constatând că fapta de tentativă de omor s-a produs în circumstanțe ce reduc din periculozitatea faptei și a făptuitorului. Cu toate acestea, s-a avut în vedere că nu a existat, în circumstanțele expuse, o provocare a inculpatului ca și circumstanță atenuantă legală. S-a observat că inculpatul s-a bătut cu partea vătămată ca efect al stării de ebrietate extrem de avansate în care se afla, și tot așa a și lovit cu cuțitul, iar nu din tulburare sau emoție, însă cu toate acestea, inculpatul a fost lovit de către partea vătămată în mod grav și repetat, prin aruncarea de sticle de suc, a avut capul spart. În opinia primei instanțe, în asemenea circumstanțe (sesizate și relatate de către barmanul localului, martorul Cortan P., în cursul urmăririi penale, conform declarației date în acea etapă procesuală) propria sa agresiune împotriva părții vătămate e mai puțin periculoasă decât ar fi fost dacă inculpatul ar fi lovit partea vătămată pe deplin conștient și fără a fi fost el însuși agresat. S-au reținut, așadar, circumstanțe atenuante judiciare în favoarea inculpatului, nu și scuza.
Tribunalul a luat în considerare criteriile legale de individualizare a pedepsei, reținând că, potrivit art. 74 Cod penal, criteriile generale de individualizare a pedepsei sunt reglementate astfel: (1) Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Instanța de fond a considerat totodată că fapta inculpatului este gravă și ar fi putut atrage moartea unei persoane.
Pe de altă parte, a avut în vedere faptul că inculpatul este absolvent de școală profesională, nu are antecedente antisociale sau penale, înțelege gravitatea infracțiunii săvârșite și regretă comiterea ei, dar și faptul că este necăsătorit, nu are copii minori, nu are loc de muncă, deci are o inserție socială destul de scăzută. S-a apreciat astfel că, în mod întemeiat pune rezoluția sa infracțională pe seama consumului de alcool și parțial întemeiat pe seama acțiunilor părții vătămate. În egală măsură, s-a ținut seama de împrejurarea că inculpatul înțelege gravitatea faptelor și regretă săvârșirea acestora.
În consecință, prima instanță a reținut că pedeapsa aplicabilă pentru inculpat este închisoarea de la 2 ani și 2 luni la 4 ani și 5 luni, luând în considerare tentativa, recunoașterea faptelor în cadrul procedurii simplificate și circumstanțele atenuante judiciare reținute în beneficiul său.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, inculpatul F. A.-I., cu precizarea că motivele le va arăta în fața instanței de apel, când a solicitat să fie reținută scuza provocării și să se procedeze la reducerea pedepsei aplicată de prima instanță.
Examinând apelul formulat de inculpat, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, asupra tuturor împrejurărilor de fapt și de drept în conformitate cu prevederile art. 417 alin. 2 și în limitele prevăzute de art. 418 C.pr.pen., C. reține că acesta este nefondat pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.
Analizând apelul declarat de inculpat prin prisma motivelor de apel precum și din oficiu conform art. 417 C.pr.pen., C. constată următoarele:
Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul cercetării judecătorești și în faza de urmărire penală, inculpatul a recunoscut faptele în fața instanței, aplicându-se procedura reglementată de dispozițiile art.396 alin.10 C.p.p.
Astfel, s-a reținut că în noaptea în data de 14.05.2015, în jurul orei 0:30, numiții S. N. și C. M.-I. s-au deplasat la localul „Amsterdam”, situat pe . Caransebeș, unde au consumat băuturi alcoolice, respectiv bere. După circa jumătate de oră, în local au intrat inculpatul F. A.-I. și numiții B. M. și L. C.-D., care s-au așezat la o masă alăturată și au început să consume băuturi alcoolice. După câteva minute, în local a intrat și numitul B. N., care s-a așezat la masă împreună cu S. N. și C. M.-I.. În timp ce consumau cu toții băuturi alcoolice, numiții F. A.-I., B. M. și L. C. D. s-au așezat la masa celorlalți trei, unde se aflau S. N., C. M.-I. și B. N.. Datorită stării avansate de ebrietate, între S. N. și B. N. s-a iscat un conflict verbal, după care numitul B. N. a părăsit localul, la insistențele lui C. M.-I..
În jurul orei 2:00, după un alt conflict verbal între S. N. și F. A.-I., S. N. și C. M.-I. au intenționat să părăsească localul. Astfel, C. M.-I. s-a deplasat spre pultul barului cu intenția de a plăti consumația, iar S. N. s-a îndreptat spre ușă. Înainte de a ajunge la ușă, inculpatul F. A.-I. a scos din haină un briceag, cu care l-a lovit în zona spatelui pe S. N., iar acesta din urmă, cu intenția de a se apăra de inculpat, observându-i și briceagul în mâna dreaptă, i-a aplicat inculpatului o lovitură cu pumnul în zona feței. Inculpatul F. A.-I. l-a lovit din nou pe S. N. cu briceagul în zona gâtului. S. N. a reușit să îi mai aplice o lovitură cu pumnul inculpatului F. A.-I., care a căzut pe scări, în afara localului, apoi s-a ridicat și a fugit cu briceagul în mână pe . class="CaracterCaracterCharChar"> Din raportul de constatare medico-legală nr. 104/A1/14.05.2015, întocmit de SJML C.-S., rezultă că vixtima S. N., de 35 de ani, a prezentat leziuni traumatice care pot avea vechimea din noaptea de 13/14.05.2015, și s-au putut produce prin lovirea cu și sau de corpuri dure și prin lovire repetată cu un corp tăietor-înțepător (leziunile descrise la pct. 1-7), a necesitat 15-20 zile îngrijiri medicale, socotite de la data producerii leziunilor, în caz de evoluție favorabilă. Întrucât plaga cervicală a fost penetrantă cu interesare traheală, s-a apreciat că viața victimei a fost pusă în primejdie
Instanța de apel constată că încadrarea juridică dată faptei este corectă, în cauză fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 32 C.p. raportat la art. 188 C.p.
Astfel, în mod constant s-a stabilit că elementul subiectiv al infracțiunii de tentativă de omor, trebuie dedus din următoarele criterii obiective: împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, intensitatea loviturii, numărul loviturilor, regiunea corpului în care a fost aplicată lovitura precum și aceea vizată de făptuitor, obiectul contondent, consecințele cauzate și raporturile dintre autor și victimă.
Lovirea persoanei vătămate cu o briceag (instrument apt de a ucide), într-o zonă vitală a corpului (spate și în zona gâtului) cu intensitate, demonstrează că inculpatul a urmărit suprimarea vieții victimei, sau cel puțin a acceptat acest deznodământ, iar împrejurarea că rezultatul letal nu s-a produs se datorează unor împrejurări independente de voința acestuia.
În ce privește sancțiunea aplicată, instanța de apel apreciază că prin sentința penală atacată s-a făcut o corectă individualizare judiciară a pedepsei raportat la criteriile generale de individualizare reglementate de prevederile art. 74 C.pen., Astfel potrivit acestor dispoziții „stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială
Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte.
Prin urmare, instanța de apel, apreciază că se impune menținerea pedepsei 3 ani și 6 luni, fără a reține în cauză circumstanțe atenuante, reținând că în cauză nu au fost identificate elemente care să poată fi reținute drept circumstanțe atenuante judiciare, respectiv împrejurări care, dacă ar fi luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei sau caracterizează de o așa manieră persoana inculpatului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special este în măsură să corespundă unei juste individualizări.
Pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor cu executare în regim de detenție este în măsură să asigure reeducarea inculpatului și prevenirea comiterii de noi fapte penale.
În aplicarea dispozițiilor art. 74 C.pen, prima instanță a efectuat o analiză și evaluare completă a circumstanțelor personale ale inculpatului, a condițiilor producerii faptei și consecințele acesteia. În acest sens, se reține că infracțiunea de tentativă de omor în general denotă un pericol social ridicat, aducând atingere celei mai importante valori sociale, dreptul la viață al individului, sancțiunea aplicată fiind conformă gravității faptei. În cazul de față împrejurările care au condus la o pedeapsă mai blândă au constat în aplicarea dispozițiilor privind procedura recunoașterii vinovăției.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a executării pedepsei, având în vedere cuantumul acesteia, dar și împrejurarea că suspendarea sub supraveghere nu ar constitui un avertisment suficient pentru inculpat, rezultă că se impune executarea pedepsei în regim de e detenție.
Pentru considerentele expuse apelul inculpatului apare ca fiind nefondat, urmând a fi respins.
În baza art. 424 alin 2 și 3 C.pr.pen rap. la art. 399 alin 1 C.pr.pen C.pen., va menține starea de arest a inculpatului, apreciind că subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri și mai mult împotriva inculpatului s-a pronunțat o hotărâre de condamnare la pedeapsa închisorii cu executare în regim de deținere.
Va deduce în continuare arestul preventiv din 20.08.2015 la zi
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga inculpatul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
De asemenea, va dispune plata sumei de 260 lei, din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați T. reprezentând onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 421 alin. 1 lit. b C.pr.pen. respinge apelul declarat de inculpatul F. A. I. împotriva sentinței penale nr. 43 din 20.08.2015, pronunțată de Tribunalul C. S. în dosar nr._ .
În baza art. 424 alin 2 C.pr.pen rap. la art. 399 alin 1 C.pr.pen menține măsura arestării preventive luată împotriva inculpatului.
În baza art. 424 alin 3 C.pr.pen și 72 C.pen deduce în continuare arestul preventiv din 20.08.2015 la zi.
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Dispune plata sumei de 260 lei, din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați T. reprezentând onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.10.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
F. P. F. M. C. FLORENȚA
GREFIER,
O. IOȚCOVICI
Red. F. P./06.11.2015
Tehnored.O.I. 7 ex- 26.10.2015
Prima instanță– Tribunalul C.-S.- jud. B. R.
| ← Punere în circulaţie / conducere autovehicul neînmatriculat.... | Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 1102/2015.... → |
|---|
