Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 1679/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Curtea de Apel TIMIŞOARA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1679/2012 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 05-12-2012

Dosar nr._ operator 2711

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 1679/R

Ședința publică din data de 5 decembrie 2012

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: C. I. M.

JUDECĂTOR: F. P.

GREFIER: I. S.

Ministerul Public este reprezentat de procuror A. S. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpații J. S. M. B., C. S. și RIȚĂ F. V. împotriva sentinței penale nr. 2990 din 19.10.2012, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul recurent J. S. M. B., aflat în stare de arest preventiv și asistat de apărătorul ales, avocat C. M. din cadrul Baroului T., C. S., aflat în stare de arest preventiv și asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat B. C. din cadrul Baroului T. și Riță F. V., aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat B. S. din cadrul Baroului T. în substituirea apărătorului desemnat din oficiu B. D. din cadrul Baroului T., lipsă fiind părțile responsabile civilmente C. S. și C. D. și reprezentantul Serviciului de Probațiune de pe lângă T. T..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se depus la dosar, prin registratura instanței, la data de 27.11.2012, un memoriu cuprinzând motivele de recurs formulate de către inculpatul recurent J. S. M. B., după care:

Apărătorul ales pentru inculpatul recurent J. S. M. B. depune la dosar împuternicirea avocațială . nr._/24.10.2012.

Apărătorul în substituire pentru inculpatul recurent Riță F. V. depune la dosar împuternicirea avocațială de substituire.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și, potrivit art. 385¹³ C.p.p., acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Apărătorul ales pentru inculpatul recurent J. S. M. B. solicită admiterea recursului formulat, casarea sentinței penale atacate și, în rejudecare, reducerea pedepselor aplicate inculpatului de prima instanță, de 2 ani închisoare pentru infracțiunea de violare de domiciliu și de 5 ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie. În motivare arată că în fața primei instanțe inculpatul s-a prevalat de dispozițiile art. 320¹ C.p.p., recunoscând faptele sale, a fost cooperant în ultima perioadă și cu organele de urmărire penală, într-adevăr la început a negat faptele sale, dar sub aspect social, întrucât i-a fost teamă de consecințele faptei sale, a fost atras de ceilalți doi coinculpați în comiterea faptei, în condițiile în care inculpatul dorea să se încadreze în muncă în străinătate. În ceea ce privește motivele de recurs, inculpatul recurent prin apărător arată că prima instanță nu a reținut circumstanțe atenuante inculpatului, ori, dacă ar fi fost reținute, s-ar fi aplicat inculpatului o pedeapsă sub minimul special. Menționează de asemenea că inculpatul recurent este conștient de faptele sale și solicită să se aibă în vedere faptul că inculpatul are un copil de câteva luni și dorește să fie alături de familie.

Apărătorul din oficiu pentru inculpatul recurent C. S. solicită admiterea recursului formulat, casarea hotărârii atacate și, rejudecând, reducerea pedepsei sub minimul special și sub pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, având în vedere faptul că inculpatul, deși a beneficiat de dispozițiile art. 320¹ C:p.p., instanța de fond i-a aplicat acestuia o pedeapsă prea mare.

Apărătorul în substituire pentru inculpatul recurent Riță F. V. solicită, în temeiul art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d C.p.p., admiterea recursului declarat, casarea sentinței primei instanțe și, rejudecând, reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului, cu suspendarea executării sub supraveghere, având în vedere că pedepsele aplicate acestuia sunt exagerat de mari, instanța de fond a redus doar cu o treime limitele de pedeapsă, fără a face aplicarea art. 74, 76 C.p.. În opinia sa, inculpatului i se pot aplica dispozițiile art. 86¹ C.p., cu fixarea tuturor măsurilor de supraveghere prev. de art. 86³ C.p..

Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursurilor formulate de cei trei inculpați, având în vedere că toate se referă la individualizarea judiciară a pedepselor, iar raportat la gravitatea faptelor și limitele ridicate de pedeapsă, pedepsele aplicate inculpaților nu sunt ridicate. Referitor la solicitarea de reținere a circumstanțelor atenuante, arată că nu s-a specificat ce circumstanțe atenuante ar trebui aplicate, astfel că nu este justificată această solicitare. În ceea ce privește pedeapsa aplicată inculpatului C. S., precizează că s-a ajuns la acea pedeapsă rezultantă ca urmare a revocării suspendării condiționate dintr-o pedeapsă anterioară.

Inculpatul recurent J. S. M. B., având ultimul cuvânt, arată că lasă soluția la aprecierea instanței de recurs.

Inculpatul recurent C. S., având ultimul cuvânt, lasă soluția la aprecierea instanței de recurs.

Inculpatul recurent Riță F. V., având ultimul cuvânt, arată că lasă soluția la aprecierea instanței de recurs.

CURTEA,

Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 2990 din 19.10.2012, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, a fost condamnat inculpatul J. S.-M.-B. (cercetat în stare de arest preventiv, fiul lui B. și M., născut la data de 30.10.1991, în Timișoara, județul T., domiciliat în .. 316, jud. T., CNP_), de cetățenie română, fără ocupație, după cum urmează:

- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 1, 2 C.p., cu aplic. art. 37 lit. a C.p. și art. 320¹ C.p.p.,

- 5 (cinci) ani pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b și alin. 2¹ lit. a, c C.p. cu aplic. art. 37 lit. a și art. 320¹ C.p.p.

S-a constatat că faptele pentru care a fost condamnat prin prezenta sunt în stare de recidivă postcondamnatorie cu faptele pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere prin s.p. 754/19.03.2012 a Judecătoriei Timișoara, fiind săvârșite în cursul termenului de încercare.

În baza art. 86⁴ și art. 83 C.p. a fost revocată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei dispuse prin s.p. 754/19.03.2012 a Judecătoriei Timișoara. În temeiul art. 86⁴ și art. 83 C.p., a fost contopită fiecare din pedepsele stabilite prin prezenta cu pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită prin s.p. 754/19.03.2012 a Judecătoriei Timișoara, rezultând o pedeapsă de 5 ani închisoare și o pedeapsă de 8 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b C.p., au fost contopite pedepsele rezultante în pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare, urmând ca, în final, inculpatul să execute această pedeapsă.

În temeiul art. 71 C.pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În temeiul art. 88 C.p., s-a dedus reținerea din data de 27.01.2011, precum și reținerea și arestarea începând cu data de 06.07.2012 la zi.

În temeiul art. 350 alin. 1 C.p.p., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

A fost condamnat inculpatul RIȚĂ F. (fiul lui M. și M., cercetat în stare de arest preventiv, născut la data de 03.02.1983, în Timișoara, județul T., domiciliat în Timișoara, județul T., Piața Miorița, nr. 12, ., ap. 12, CNP_), de cetățenie română, fără ocupație, după cum urmează:

- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la violare de domiciliu, prev. de art. 26 rap. la art. 192 alin. 1, 2 C.p., cu aplic. art. 320¹ C.p.p.,

- 4 (patru) ani și 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie, prev. de art. 26 rap. la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b și alin. 2¹ lit. a, c C.p. cu aplic. art. 320¹ C.p.p.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b C.p., s-au contopite pedepsele rezultante în pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni închisoare, urmând ca, în final, inculpatul să execute această pedeapsă.

În temeiul art. 88 C.p., s-a dedus reținerea și arestarea începând cu data de 06.07.2012 la zi.

În temeiul art. 350 alin. 1 C.p.p., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

A fost condamnat inculpatul C. S. (minor, cercetat în stare de arest preventiv, fiul lui S. și D., născut la data de 05.06.1995, în Timișoara, județul T., domiciliat în .. P. Nou, nr. 344 jud. T., CNP_), de cetățenie română, fără ocupație, după cum urmează:

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 1, 2 C.p., cu aplic. art. 99 și urm. C.p. și art. 320¹ C.p.p.,

- 3 (trei) ani pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b și alin. 2¹ lit. a, c C.p. cu aplic. art. 99 și urm. C.p. și art. 320¹ C.p.p.

S-a constatat că faptele pentru care a fost condamnat prin prezenta sunt comise în cursul termenului de încercare stabilit prin s.p. 1725/16.06.2011 a Judecătoriei Timișoara prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 2 ani.

În baza art. 83 C.p. s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei dispuse prin s.p. 1725/16.06.2011 a Judecătoriei Timișoara. S-au contopit pedepsele stabilite prin prezenta cu pedeapsa de 1 an închisoare stabilită prin s.p. 1725/16.06.2011 a Judecătoriei Timișoara, rezultând o pedeapsă de 2 ani închisoare și o pedeapsă de 4 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b C.p., s-au contopit pedepsele rezultante în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, urmând ca, în final, inculpatul să execute această pedeapsă.

În temeiul art. 71 C.pen., s-au interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie de la data majoratului și până la împlinirea duratei pedepsei drepturile prevăzute la art. 64 lit. a teza a II a și lit. b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În temeiul art. 88 C.p., s-a dedus perioada în care inculpatul a fost reținut și arestat începând cu data de 06.07.2012 la zi.

În temeiul art. 350 alin. 1 C.p.p., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În temeiul art. 320¹alin. 5 C.p.p., s-a disjuns latura civilă a cauzei. În acest sens, s-au dispus a se efectua copii de pe dosarul nr._ al Judecătoriei Timișoara și de pe dosarul cu nr. 7653/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara pentru a se înregistra un dosar distinct. S-a stabilit termen pentru 28.11.2012, dată până la care s-a dispus a se emite adresă către Camera Notarilor Publici T. pentru a se verifica dacă a fost dezbătută moștenirea lăsată de pe urma defunctului Ianoșev Ș.. Corpurile delicte, un portmoneu de culoare maro din piele și 2 fotografii de mici dimensiuni s-a dispus a însoți dosarul nou format.

În temeiul art. 191 alin. 2 C.pr.pen. au fost obligați inculpații la plata sumei de 3000 de lei cheltuieli judiciare către stat (din care 2000 de lei stabilite în cursul urmăririi penale) care vor fi suportate după cum urmează:

- 1200 de lei inculpatul J. S. M. B.

- câte 900 de lei fiecare inculpații C. S. și Riță F..

În temeiul art. 189 alin. 2 C.p.p., s-a dispus plata sumei de 600 de lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. cu titlu de onorariu avocat oficiu.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara nr. 7653/P/2012 au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații:

- J. S. M. B., pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu în formă calificată, prev. de art. 192 alin. 1, 2 C.p. și tâlhărie în formă agravată, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b și alin. 2¹ lit. a, c C.p. fiecare cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a C.p., totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. și art. 75 alin. 1 lit. c C.p.

- Crnyanski S., pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu în formă calificată, prev. de art. 192 alin. 1, 2 C.p. și tâlhărie în formă agravată, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b și alin. 2¹ lit. a, c C.p., totul cu aplic. art. 33 lit. a C.p. și art. 99 alin. 3 C.p.;

- Riță F. V., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunile de violare de domiciliu în formă calificată, prev. de art. 26 C.p. raportat la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b și alin. 2¹ lit. a, c C.p., totul cu aplic. art. 33 lit. a C.p..

În fapt, s-a reținut că în data de 18.06.2012, în jurul orelor 01-01³⁰, inculpații J. S.-M.-B. și C. S., cu complicitatea morală a coinculpatului Riță F. V., au pătruns fără drept și fără consimțământul părții vătămate, Ianoșev S., în locuința acesteia, locuință situată în localitatea Sînmartinu Sârbesc, nr. 219 din județul T., context în care, exercitând acte de violență fizică, au deposedat-o de un portofel în care se afla suma de 3.900 lei, după care inculpații J. S.-M.-B. și C. S. au părăsit locuința, fugind.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de consemnare a denunțului oral formulat de partea vătămată (f. 5); certificat nr. 2819/13.07.2011 de încadrare în grad de handicap (f. 6); proces-verbal de consemnare a declarației părții vătămate Ianoșev S. (f. 8); proces-verbal de cercetare la fața locului (f. 9); declarația părții vătămate Ianoșev S. (f. 12); proces-verbal de conducere în teren și reconstituire cu planșa foto (f. 12-17); proces-verbal de constatare a actelor premergătoare din data de 06.07.2012 (f. 18); declarațiile inculpatului C. S. (f. 21-31); proces-verbal de confruntare (f. 34); declarațiile inculpatului Riță F. V. (f. 42-57); proces-verbal de prezentare pentru recunoaștere după planșa foto efectuată de inculpatul Riță F. V. (f. 58-68); declarațiile inculpatului J. S.-M.-B. (f. 32 și 71-72); declarațiile martorei Trnianschi Dragana (f. 83-86); declarația martorului U. M.-D. (f. 87-88 și 92); declarația martorei B. M.-M. (f. 98) ; declarațiile martorei J. M. (f. 102-104); declarațiile martorului J. B. (f. 105); proces-verbal de prezentare pentru recunoaștere după planșa foto efectuată de martorul U. M.-D. (f. 89); procese-verbale de consemnare a depozițiilor verbale formulate de martorii Sesin Svetislav, Bachin Miodrag și H. S. (f. 107-110).

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 23.07.2012 sub nr. de dosar_ .

În cadrul cercetării judecătorești, la termenul de judecată din data de 27.08.2012, la solicitarea inculpaților, au fost încuviințate cererile de soluționare a cauzei în temeiul dispozițiilor art. 320¹ alin. 2 C. pr. pen., inculpaților fiindu-le luate o declarație în acest sens.

La dosarul cauzei a fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 7653/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, au fost depuse fișele de cazier judiciar actualizate a inculpaților și referat de evaluare a inculpatului minor Crnyanski S. întocmit de S. de Probațiune de pe lângă T. T. .

Din examinarea coroborată a întregului material probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

În data de 18.06.2012, în jurul orelor 01-01³⁰, inculpații J. S.-M.-B. și C. S., cu complicitatea coinculpatului Riță F. V., au pătruns fără drept și fără consimțământul părții vătămate, Ianoșev S., în locuința acesteia, locuință situată în localitatea Sînmartinu Sârbesc, nr. 219 din județul T., context în care, exercitând acte de violență fizică, au deposedat-o de un portofel în care se afla suma de 3.900 lei, după care inculpații J. S.-M.-B. și C. S. au părăsit locuința, în grabă.

Inculpatul Riță F., anterior săvârșirii faptei, locuia în același imobil cu partea vătămată Ianoșev Ș., ajutându-l la diverse activități gospodărești și având grijă de acesta.

În după amiaza zilei de 17.06.2012, inculpații Riță F. V., C. S. și J. S.-M.-B. au luat rezoluția infracțională de a deposeda partea vătămată-parte civilă Ianoșev Ș. de o sumă de bani obținută de partea vătămată în urma vânzării unui teren și despre care aveau cunoștință că se află asupra acestuia.

În noaptea de 18.06.2012, în intervalul orar 01-01³⁰, conform înțelegerii prealabile cu inculpatul Riță F. V., inculpații C. S. și J. S.-M.-B., au pătruns în curtea interioară a locuinței părții vătămate Ianoșev S. situată în localitatea Sînmartinu Sârbesc, nr. 219 din județul T., purtând pe cap cagule improvizate (ciorapi din material textil și de culoare închisă), după care în camera unde dormea partea vătămată Ianoșev S., unde inculpatul C. S. a acoperit cu mâna gura acesteia pentru a-i suprima orice strigăt iar inculpatul J. S.-M.-B., după un control sumar, a scos din buzunarul vestei cu care era îmbrăcată partea vătămată Ianoșev S., portofelul în care se afla suma de 3.900 lei.

Portofelul respectiv a fost sustras părții vătămate după o căutare extrem de sumară, întrucât inculpatul C. S. știa unde îl păstrează partea vătămată Ianoșev S.. După deposedarea părții vătămate de portofel, inculpații C. S. și J. S.-M.-B. părăsit în grabă locuința, iar după ce au parcurs o distanță relativ scurtă, inculpatul J. S.-M.-B. a scos din portofelul sustras părții vătămate Ianoșev S. o bancnotă de 200 lei, pe care i-a remis-o inculpatului C. S., pentru a o înmâna inculpatului Riță F. V., pentru ca acesta să nu îi denunțe organelor de poliție. Imediat, inculpatul Riță F., auzind partea vătămată strigând după ajutor, s-a prefăcut că aleargă după cei doi inculpați, a ieșit din locuință, moment în care inculpatul C. S. i-a înmânat suma de 400 de lei.

Situația de fapt așa cum a fost reținută de instanță rezultă din următoarele mijloace de probă: proces-verbal de consemnare a denunțului oral formulat de partea vătămată (f. 5 dos. u.p.); certificat nr. 2819/13.07.2011 de încadrare în grad de handicap (f. 6 dos. u.p.); proces-verbal de consemnare a declarației părții vătămate Ianoșev S. (f. 8 dos. u.p.); proces-verbal de cercetare la fața locului (f. 9 dos. u.p.); declarația părții vătămate Ianoșev S. (f. 12 dos. u.p.); proces-verbal de conducere în teren și reconstituire cu planșa foto (f. 12-17 dos. u.p.); proces-verbal de constatare a actelor premergătoare din data de 06.07.2012 (f. 18 dos. u.p.); declarațiile inculpatului C. S. (f. 21-31 dos. u.p.); proces-verbal de confruntare (f. 34 dos. u.p.); declarațiile inculpatului Riță F. V. (f. 42-57 dos. u.p.); proces-verbal de prezentare pentru recunoaștere după planșa foto efectuată de inculpatul Riță F. V. (f.58-68 dos. u.p.); declarațiile inculpatului J. S.-M.-B. (f. 32 și 71-72 dos. u.p.); declarațiile martorei Trnianschi Dragana (f. 83-86 dos. u.p.); declarația martorului U. M.-D. (f. 87-88 și 92 dos. u.p.); declarația martorei B. M.-M. (f. 98 dos. u.p.); declarațiile martorei J. M. (f. 102-104 dos. u.p.); declarațiile martorului J. B. (f. 105 dos. u.p.); proces-verbal de prezentare pentru recunoaștere după planșa foto efectuată de martorul U. M.-D. (f. 89 dos. u.p.); procese-verbale de consemnare a depozițiilor verbale formulate de martorii Sesin Svetislav, Bachin Miodrag și H. S. (f. 107-110 dos. u.p.), declarații inculpați date în fața instanței, prin care recunosc săvârșirea faptelor în modalitatea descrisă în rechizitoriu.

Fiind audiați în faza cercetării judecătorești, inculpații C. S. și Riță F., precum și inculpatul J. S.-M.-B. au recunoscut în totalitate săvârșirea faptelor astfel cum au fost descrise în actul de inculpare, recunoaștere care se coroborează cu ansamblul probelor administrate în cauză în faza de urmărire penală, judecata făcându-se în baza prevederilor art. 320¹ alin. 2 C. pr. pen.

În drept, faptele inculpaților J. S.-M.-B. și C. S., care în data de 18.06.2012, în jurul orelor 01-01³⁰, cu complicitatea inculpatului Riță F. V., au pătruns fără drept și fără consimțământul părții vătămate, Ianoșev S., în locuința acestuia, unde, prin folosire de violență fizică au deposedat-o de un portofel în care se afla suma de 3.900 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu în formă calificată, prev. de art. 192 alin. 1, 2 C.pen și tâlhărie în formă agravată, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b și alin. 2¹ lit. a, c C.p., totul cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.

Față de inculpatul J. S.-M.-B. au fost reținute dispozițiile art. 37 lit. a C.p., întrucât la data săvârșirii faptei acesta se afla în stare de recidivă postcondamnatorie.

Astfel, din fișa de cazier judiciar a inculpatului J. S.-M.-B. rezultă faptul că acesta a săvârșit infracțiunile de violare de domiciliu în formă calificată, prev. de art. 192 alin. 1, 2 C.pen și tâlhărie în formă agravată, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b și alin. 2¹ lit. a, c C.p. fiecare cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a C. pen. și art. 75 alin. 1 lit. c C. pen. din data de 18.06.2012, în stare de recidiva postcondamnatorie, în contextul în care prin sentința penală nr. 754/19.03.2012 a Judecătoriei Timișoara, definitivă prin nerecurare, inculpatul J. S.-M.-B. a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoare de 3 ani, iar prin aceeași sentință s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și accesorii pe un termen de încercare de 7 ani pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat (f. 76-77).

Cu privire la circumstanța agravantă legală, prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. c din Codul penal „săvârșirea infracțiunii împreună cu un minor”, aceasta a fost reținută în sarcina inculpatului J. S.-M.-B., în condițiile în care acesta cunoștea faptul că inculpatul C. S., coautor la săvârșirea faptelor, este minor, acesta făcând parte din anturajul său, iar cei doi coinculpați coabitau în aceeași localitate, respectiv în satul Sînmartinu Sîrbesc (. județul T..

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii de violare de domiciliu a constat în acțiunea inculpaților J. S.-M.-B. și C. S. de pătrundere fără drept și fără consimțământul părții vătămate, Ianoșev S., în locuința acesteia.

Urmarea imediată a acțiunii inculpaților a constat în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la libertatea persoanei ce include și dreptul la viață privată și posibilitatea de a-și alege în mod liber domiciliu. Între urmarea imediată și acțiunea inculpaților există legătură de cauzalitate deoarece vătămarea relațiilor ocrotite de lege a rezultat tocmai în urma acțiunii inculpaților de a pătrunde în locuința părții vătămate Ianoșev Ș..

Elementul material al infracțiunii de tâlhărie s-a realizat prin acțiunea inculpaților de luare a unui bun mobil, respectiv a portofelului în care se afla suma de 3.900 lei, din posesia părții vătămate, fără consimțământul acesteia, prin folosire de violențe fizice, respectiv acțiunea de reprimare a posibilităților acesteia de a riposta, prin astuparea gurii cu mâna.

În felul acesta, bunul a trecut în mod ilegal în sfera de stăpânire a inculpaților. Contribuția diferită a acestora în comiterea faptei nu are relevanță sub aspectul încadrării juridice a faptelor; ceea ce este esențial constă în faptul că cei doi inculpați au acționat simultan, exercitând acte de violență asupra victimei în scopul sustragerii de bunuri mobile, astfel că acțiunea fiecăruia s-a completat cu acțiunea celuilalt și prin acțiunile lor reunite au anihilat total puterea de apărarea a părții vătămate.

Raportat la modalitatea săvârșirii infracțiunilor de violare de domiciliu în formă calificată și tâlhărie în formă agravată, instanța de fond a constatat că acestea au fost săvârșite în coautorat, întrucât deși nu există o echivalență perfectă a actelor materiale, cei doi coinculpați au acționat împreună prin desfășurarea unor activități materiale concordante, contribuind nemijlocit la săvârșirea faptei, iar acțiunile lor s-au aflat într-o unitate indivizibilă.

Sub aspectul urmării imediate, infracțiunea de tâlhărie, fiind complexă, prezintă o urmare imediată complexă. Astfel, urmarea imediată specifică acțiunii principale constă în producerea unui prejudiciu în patrimoniu părții vătămate egal cu contravaloarea bunurilor sustrase. Între acțiunea de luare a portmoneului cu bani și urmarea imediată există legătură cauzală, întrucât prejudiciul a rezultat tocmai în urma acțiunii inculpaților de luare a bunului. Urmarea imediată specifică acțiunii secundare, de folosire a actelor de violență pentru a înlesni comiterea furtului a constat în atingerea adusă relațiilor privitoare la sănătatea și integritatea fizică a persoanei. Între acțiunea inculpaților de folosire a actelor de violență și urmarea imediată există legătură de cauzalitate.

În ceea ce privește latura subiectivă, cele două infracțiuni au fost săvârșite cu vinovăție în modalitatea intenției directe, prev. de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C.p., întrucât coinculpații J. S.-M.-B., C. S. și Riță F. V. au prevăzut rezultatul faptelor lor și au urmărit producerea lui prin săvârșirea acestora.

Fapta inculpatului Riță F. V. care în data de 18.06.2012, în jurul orelor 01-01³⁰, s-a înțeles cu inculpații J. S.-M.-B., C. S. de a sustrage banii părții vătămate Ianoșev S. și i-a ajutat pe cei doi inculpați la comiterea faptelor prin oferirea de informații cu privire la partea vătămată, urmată de participarea la împărțirea bunurilor sustrase acesteia prin violență de ceilalți inculpații J. S.-M.-B. și C. S., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la infracțiunile de violare de domiciliu în formă calificată, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 192 alin. 1, 2 C. pen și tâlhărie în formă agravată, prev. de art. 26 C.pen. raportat de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b și alin. 2¹ lit. a, c C.p..

Astfel, inculpatul Riță F. V., deși nu a efectuat acte materiale de executare specifice infracțiunii de violare de domiciliu în formă calificată, prev. de art. 192 alin. 1, 2 C.pen și tâlhărie în formă agravată, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b și alin. 2¹ lit. a, c C.p., i-a însoțit și susținut pe inculpații J. S.-M.-B. și C. S., cunoscând intenția acestora de a tâlhări partea vătămată Ianoșev S., s-a aflat în imediata apropiere a părții vătămate și a asistat la deposedarea prin violență a acesteia de bunurile sale în locuința sa, le-a oferit informații pentru a le înlesni săvârșirea faptei, acte materiale ce reprezintă acte de complicitate la infracțiunile de violare de domiciliu și tâlhărie prev. de art. 192 alin. 2 C.p. și art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b și alin. 2¹ lit. a, c C.p..

Instanța de fond a constatat, așadar, întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care inculpații a fost trimiși în judecată, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 345 alin. 2 C. proc. pen., a dispus condamnarea acestora, iar la individualizarea pedepsei a ținut cont de dispozițiile art. 72 C. pen. și art. 52 C. pen. Având în vedere cele expuse și luând în considerare art. 52 C.pen., potrivit căruia pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei îl constituie prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, instanța de fond a procedat la stabilirea și aplicarea pedepselor cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C.pen., respectiv: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social a faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În ceea ce privește pedepsele accesorii, instanța de fond a reținut că prin hotărârea pronunțată în cauza Hirst contra Marii Britanii, 06.10.2005, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că interzicerea generală și nediferențiată a dreptului de vot al deținuților, indiferent de durata pedepsei principale și independent de natura și gravitatea infracțiunii pe care a comis-o și de situația lor personală, este incompatibilă cu art. 3 din Protocolul 1 la Convenție.

Prin decizia nr. LXXIV (74), admițând recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că dispozițiile art.71 din C.penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – c din C.penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din C.penal.

Întrucât cei trei inculpați s-au prevalat de dispozițiile art. 320¹ C.p.p. și având în vedere și decesul părții civile, instanța de fond, în temeiul art. 320¹alin. 5 C.p.p., a disjuns latura civilă a cauzei.

Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs în termen legal inculpații J. S. M. B., C. S. și RIȚĂ F. V..

În condițiile art. 385¹⁰ alin. 3 C.pr.pen., inculpații prin apărătorii acestora au învederat instanței motivele de recurs, acestea fiind consemnate în practicaua prezentei hotărâri.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și în raport cu actele și lucrările din dosar în limitele prevăzute de art. 385⁶ alin. 1 și 3 C.pr.pen, Curtea constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală iar recursurile inculpaților vor fi respins ca nefondate din următoarele considerente:

Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul urmăririi penale, respectiv declarațiile martorilor, ale părții vătămate și recunoașterile inculpaților.

Astfel, inculpatul Riță F., anterior săvârșirii faptei, locuia în același imobil cu partea vătămată Ianoșev Ș., ajutându-l la diverse activități gospodărești și având grijă de acesta.

Imediat, inculpatul Riță F., auzind partea vătămată strigând după ajutor, s-a prefăcut că aleargă după cei doi inculpați, a ieșit din locuință, moment în care inculpatul C. S. i-a înmânat suma de 400 de lei.

În ceea ce privește încadrarea juridică, faptele comise de către inculpatul J. S. M. B. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu în formă calificată, prev. de art. 192 alin. 1, 2 C.p. și tâlhărie în formă agravată, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b și alin. 2¹ lit. a, c C.p. fiecare cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a C.p., totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. și art. 75 alin. 1 lit. c C.pen., faptele comise de către inculpatul Crnyanski S., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu în formă calificată, prev. de art. 192 alin. 1, 2 C.p. și tâlhărie în formă agravată, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b și alin. 2¹ lit. a, c C.p., totul cu aplic. art. 33 lit. a C.p. și art. 99 alin. 3 C.pen. și faptele comise de inculpatul Riță F. V., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunile de violare de domiciliu în formă calificată, prev. de art. 26 C.p. raportat la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b și alin. 2¹ lit. a, c C.p., totul cu aplic. art. 33 lit. a C.pen.

Prima instanță a reținut în mod corect în sarcina inculpaților atât infracțiunea de tâlhărie cât și cea de violare de domiciliu. Astfel, prin decizia nr. 31 din 16.04.2007, dată în soluționarea unui recurs în interesul legii s-a stabilită că: „în absența unei distincții legale referitoare la modul în care autorul tâlhăriei a ajuns într-o locuință sau dependință a acesteia, de unde își însușește bunul prin exercitare de violențe sau amenințări, trebuie admis că această agravantă se realizează atât în cazul în care autorul tâlhăriei accede în mod legal în locuința sau dependința respectivă, cât și atunci când ajunge în acel loc prin pătrundere fără drept, în condițiile reglementate prin art. 192 din Codul penal, privind infracțiunea de violare de domiciliu.

Așadar, în ipoteza în care autorul tâlhăriei se află în locuința sau dependința din care își însușește bunul, prin exercitare de violențe sau amenințări, fără să fi încălcat în prealabil prevederile art. 192 din Codul penal, referitoare la săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, fapta sa nu va constitui decât infracțiunea unică de tâlhărie, în formă calificată, prevăzută în art. 211 alin. 2¹ din Codul penal.

Dacă însă infracțiunea de tâlhărie comisă în circumstanțele prevăzute în art. 211 alin. 21 lit. c) din Codul penal este precedată de infracțiunea de violare de domiciliu, săvârșită de autor pentru a ajunge în locuința sau dependința de unde ulterior își însușește un bun prin exercitare de violențe sa în alte modalități specifice comiterii unei tâlhării, atunci aceste două fapte consecutive, de încălcare a unor dispoziții diferite ale legii penale, nu pot fi considerate decât concurente, în sensul dispozițiilor art. 33 lit. a) din Codul penal.”

De asemenea se reține că infracțiunea de violare de domiciliu a fost săvârșită în condițiile prevăzute de art. 192 alin. 2 C.pen., adică pe timp de noapte, iar infracțiunea de tâlhărie este în formă calificată, de două sau mai multe persoane împreună, mascate, pe timp de noapte și într-o locuință.

În sarcina inculpatului Riță F. V., infracțiunile au fost reținute sub forma complicității.

Astfel, potrivit art. 26 din Codul penal, complice este persoana care, cu intenție, înlesnește sau ajută în orice mod la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală sau care promite înainte sau în timpul săvârșirii faptei că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă promisiunea nu mai este îndeplinită.

Așa cum rezultă din probatoriul administrat, inculpatul Riță F. V. a locuit cu partea vătămată, a cunoscut că acesta deține o sumă de bani din vânzarea unui teren și a oferit celorlalți doi inculpați informații de natură a înlesni săvârșirea faptei.

În ce privește cuantumul pedepsei și modalitatea de executare, instanța de recurs apreciază că instanța de fond a făcut o corectă individualizare judiciară a pedepselor raportat la criteriile generale de individualizare reglementate de prevederile art. 72 C.pen., respectiv gradul de pericol social al faptei comise, persoana inculpatului, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală, modul de comitere a faptei, aspecte care au fost complet și judicios evaluate, pedeapsa fiind orientată spre minimul special prevăzut de lege.

În mod corect prima instanță a reținut aplicabilitatea art. 3201 C.pr.pen., fiind îndeplinite condițiile legale în acest sens, întrucât inculpații au recunoscut săvârșirea faptelor așa cum au fost reținute în actul de sesizare al instanței, așa cum cer disp.art. 320¹ C.pr.pen.

Potrivit dispozițiilor art. 52 C.p. pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului; scopul acesteia fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.

Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte.

Instanța de recurs reține că pentru a conduce la atingerea scopului prevăzut de legiuitor, pedeapsa trebuie să fie adecvată particularităților fiecărui individ și rațională, să fie adecvată și proporțională cu gravitatea faptelor comise.

Infracțiunea săvârșită de inculpați aduce atingere unora dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv inviolabilitatea domiciliului și siguranța patrimonială cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și protecție a statului.

În speță, pedepsele de 2 ani și respectiv de 5 ani închisoare aplicate inculpatului recurent J. S. M. B. sunt în măsură să conducă la atingerea acestor deziderate, neimpunându-se reducerea acesteia, iar pedeapsa a fost aplicată spre minimul special redus cu o treime. Totodată starea de recidivă post condamnatorie a fost corect reținută de prima instanță.

Instanța de recurs reține că în speță inculpatul va executa 8 ani închisoare ca urmare a aplicării obligatorii a prevederilor art. 86⁴ rap. la art. 83 C.pen., inculpatul fiind anterior condamnat prin sentința penală nr. 754/19.03.2012 a Judecătoriei Timișoara, definitivă prin nerecurare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, fapta ce formează obiectul prezentului dosar fiind comisă la data 18.06.2012, în termenul de încercare al acelei condamnări.

În această situație potrivit prevederilor art. 83 C.pen: „Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune”.

Se observă că prima instanță a făcut aplicarea corectă a dispozițiilor legale mai sus menționate impunându-se revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere.

Apărătorul inculpatului a solicitat reținerea în favoarea acestuia a circumstanțelor atenuante. În ceea ce privește reținerea prevederilor art. 74 lit. a C.pen., constând în conduita bună înainte de săvârșirea faptei, instanța de recurs apreciază că această circumstanță atenuantă nu poate fi reținută deoarece din fișa de cazier rezultă că acesta are antecedente penale, antecedente ce au atras reținerea sării de recidivă.

Referitor la reținerea în beneficiul inculpatului a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. c C.pen, datorită împrejurării că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, instanța de recurs opinează că nu se impune reținerea acestei circumstanțe. Astfel atitudinea de recunoaștere a faptei nu a avut un rol hotărâtor asupra descoperirii faptei în condițiile în care în timpul urmăririi penale, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei.

Atitudinea de recunoaștere a faptei din momentul judecării cauzei a avut drept efect aplicarea procedurii simplificate, astfel încât Curtea apreciază că această recunoaștere nu poate fi valorificată și ca circumstanță atenuantă. Trebuie avut în vedere că inculpatul a săvârșita fapta în condițiile art. 75 lit. c, respectiv împreună cu un minor.

De asemenea se reține că și în cazul inculpatului Riță F. V. pedepsele aplicate au fost corect dozate în raport de prevederile art. 72 C.pen, și cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 c.pr.pen., limitele de pedeapsă fiind reduse cu o treime și aplicându-se pedepse spre minimul special și respectiv egală cu minimul special în cazul infracțiunii de complicitate la tâlhărie. Instanța de recurs reține că la săvârșirea infracțiunilor, contribuția acestui inculpat a fost esențială, acesta cunoscând date despre locuința inculpatului, despre împrejurarea că deține sume de bani, locul unde ține aceste sume de bani, prefăcându-se apoi că îi urmărește pe cei doi inculpați, când de fapt s-a întâlnit cu aceștia, primind o parte din suma sustrasă.

Nu există elemente care să poată fi valorificate ca circumstanțe atenuante, atitudinea de recunoaștere conducând la reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime.

Referitor la inculpatul C. S. s-au avut în vedere atât prevederile art. 320¹ alin. 7 c.pr.pen., cât și ale art. 99 și urm C.pen. reținându-se că inculpatul era minor la data săvârșirii faptei. Instanța de recurs apreciază că dintre sancțiunile ce pot fi aplicate minorului, prima instanță s-a orientat în mod corect la cea a pedepsei întrucât au fost evaluate corect aspecte ce țin de persoana inculpatului în sensul că acesta a mai săvârșit fapte cu caracter penal, iar din referatul de evaluare rezultă că inculpatul nu oferă garanții că va abandona comportamentul antisocial, având nevoie de sprijin psihosocial oferit de instituții abilitate, reluarea studiilor și dobândirea unei calificări profesionale.

Prin urmare, pedepsele de 1 an și respectiv 3 ani închisoare au fost corect individualizate față de prevederile art. 72 C.pen, iar inculpatul va executa 4 ani închisoare ca urmare a aplicării obligatorii a prevederilor art. 83 C.pen., inculpatul fiind anterior condamnat prin sentința penală nr. 1725/14.06.2011 a Judecătoriei Timișoara, definitivă prin nerecurare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, fapta ce formează obiectul prezentului dosar fiind comisă la data 18.06.2012, în termenul de încercare al acelei condamnări.

Se observă că prima instanță a făcut aplicarea corectă a dispozițiilor legale mai sus menționate impunându-se revocarea beneficiului suspendării condiționate.

Față de considerentele expuse, în temeiul art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b C. pr. pen., va respinge recursurile declarate de inculpații J. S. M. B., fiul lui B. și al M., născut la data de 30.10.1991, C. S., fiul lui S. și al D., născut la data de 05.06.1995 și Riță F. V., fiul lui M. și al M., născut la 03.02.1983, împotriva sentinței penale nr. 2990 din 19.10.2012, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar_ ca nefondate.

În baza art. 385¹⁷alin. 4 rap. la art. 383 alin. 2 C. pr. pen., va deduce în continuare arestul preventiv cu privire la toți inculpații de la 19.10.2012 la zi.

Văzând și prevederile art. 192 alin. 2 și art. 189 C.pr.pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În temeiul art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b C. pr. pen., respinge recursurile declarate de inculpații J. S. M. B., fiul lui B. și al M., născut la data de 30.10.1991, C. S., fiul lui S. și al D., născut la data de 05.06.1995 și Riță F. V., fiul lui M. și al M., născut la 03.02.1983, împotriva sentinței penale nr. 2990 din 19.10.2012, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar_ ca nefondate.

În baza art. 385¹⁷alin. 4 rap. la art. 383 alin. 2 C. pr. pen., deduce în continuare arestul preventiv cu privire la toți inculpații de la 19.10.2012 la zi.

În baza art. 192 alin. 2 C.p.p., obligă inculpatul J. S. M. B. la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs și inculpatul C. S. și Riță F. V. la plata a câte 400 lei fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs.

Dispune plata sumei de 600 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. cu titlu de onorariu avocat oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 05.12.2012.

PREȘEDINTE,

C. I. M.

JUDECĂTOR,

F. P.

JUDECĂTOR,

F. P.

GREFIER,

I. S.

Red. F.P./28.12.2012

Tehnored. I.S. - 2 ex./07.01.2013

Primă inst.: Judecătoria Timișora – jud. C. S. B.

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr._ operator 2711

MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 1679/R

În baza art. 385¹⁷alin. 4 rap. la art. 383 alin. 2 C. pr. pen., deduce în continuare arestul preventiv cu privire la toți inculpații de la 19.10.2012 la zi.

Dispune plata sumei de 600 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. cu titlu de onorariu avocat oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 05.12.2012.

PREȘEDINTE,

C. I. M.

JUDECĂTOR,

F. P.

JUDECĂTOR,

F. P.

← Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006....		Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1703/2012. Curtea... →

Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 1679/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 1679/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA