Verificare măsuri preventive. Art.204 NCPP. Încheierea nr. 30/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 30/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 15-05-2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECTIA PENALĂ
DOSAR NR._
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 30/DL
Camera de Consiliu din data de 15 mai 2014
JUDECĂTOR DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI: I. P.
GREFIER: A. B.
Ministerul Public este reprezentat de procuror S. A. din cadrul D.I.I.C.O.T. – Serviciul T. Timișoara.
S-au luat în examinare contestațiile formulate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – B. T. A. și inculpatul M. I., împotriva încheierii nr. 14 din 13.05.2014, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
La apelul nominal se prezintă inculpatul contestator M. I., asistat de avocat ales B. S. din cadrul Baroului A., prezentă fiind și inculpata intimată M. L. C., asistată de avocat ales I. D. din Baroul A..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra contestațiilor.
Procurorul susține contestația formulată de D. – B. T. A. și solicită admiterea acesteia, constatarea nelegalității încheierii dispuse, arătând faptul că dispozițiile art. 242 al. 5 C.p.p. prevăd faptul că înlocuirea măsurii arestării preventive se poate dispune pe baza cererii motivate și depuse în scris. În prezenta cauză, la dosar nu s-a depus de nici unul dintre avocați cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive, ci a fost formulată o simplă cerere orală în ședința camerei de consiliu.
De asemenea, se arată faptul că situația celor doi inculpați a fost analizată în urmă cu câteva zile, atât de către Tribunalul A. cât și de către Curtea de Apel Timișoara și s-a apreciat că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive subzistă, astfel că și pentru prezenta cerere de prelungire temeiurile ce nu s-au modificat, subzistă.
Referitor la contestația formulată de către inculpatul M. I., se arată că aceasta este întemeiată, deoarece Tribunalul A. nu s-a pronunțat cu privire la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive.
Avocatul B. S., pentru inculpatul contestator M. I., solicită admiterea contestației, arătând faptul că și la precedentele situații, respectiv atunci când s-a soluționat propunerea de arestare preventivă și cererea de prelungire a arestării preventive, instanța s-a pronunțat prin încheiere cu privire atât la cererile formulate de către parchet cât și cu privire la cererea de înlocuire.
Cu privire la motivarea cererii de prelungire a arestării preventive, acesta arată faptul că în cauză parchetul s-a mărginit numai să arate faptul că urmărirea penală este în desfășurare și se impune prelungirea arestării preventive în vederea identificării altor victime. De asemenea, se arată faptul că la datele de 3.03.2014 și 04.04.2014, organele de urmărire penală au emis adrese către instituțiile bancare pentru a li se comunica date referitoare la transferurile de sume de bani pe numele inculpatului M. I., iar răspunsul la aceste adrese nu poate fi influențat de către inculpat în situația în care acesta ar fi cercetat în stare de libertate.
Se solicită, de asemenea, respingerea contestației formulată de către D.I.I.C.O.T. – B. T. A..
Avocatul I. D., pentru inculpata intimată M. L. C., arată faptul că propunerea de prelungire a arestării preventive a fost motivată numai pentru inculpatul M. I., fără a se indica motive distincte pentru inculpata M., având în vedere faptul că aceasta are calitatea de victimă în raport cu inculpatul M. I..
Referitor la durata măsurii arestării preventive se arată faptul că aceasta trebuie să asigure buna desfășurare a procesului penal și nu să reprezinte o parte din pedeapsă, iar până la această dată scopul măsurii preventive a fost atins, în cauză inculpata nemaiputând influența mersul anchetei penale.
Inculpata M. L. C., având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
Inculpatul M. I., având ultimul cuvânt, solicită respingerea propunerii parchetului și arată că este de acord să fie arestat la domiciliu și depune un memoriu la dosar.
JUDECĂTORUL DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI
Deliberând, constată următoarele:
Prin încheierea din 13 mai 2014, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, în baza art. 234 alin. 1, art. 235 C.p.p. a fost respinsă propunerea de prelungire a arestării preventive formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – B. T. A., față de inculpații: M. I., recidivist, pe o perioadă de 10 zile, începând cu data de 6 iunie 2014, până la 15 iunie 2014, inclusiv și M. L. C., pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 17 mai 2014, până la 15 iunie 2014, inclusiv.
În baza art. 242 alin. 2, rap. la art. 202 alin. 4 lit. b și art. 211 C.p.p. a fost admisă cererea formulată de inculpata M. L. C. și s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar.
În baza art. 215 alin. 1 C.p.p. s-a dispus ca inculpata să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței; c) să se prezinte la Poliția comunei Semlac, jud. A., conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.
În baza art. 215 alin. 2 C.p.p, de asemenea, s-a dispus ca inculpata să respecte și următoarele obligații: a) obligația de a nu depăși limita teritorială a comunei Semlac, decât cu încuviințarea prealabilă a organului de poliție; d) să nu revină la locuința familiei din Semlac nr. 1307 și nu se apropie de minora M. Beatriz.
S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 215 alin. 3 noul Cod procedură penală, privind înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul A. a reținut că prin referatul înregistrat la instanță la data de 12 mai 2014, ora 13:00, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – B. T. A. a solicitat prelungirea arestării preventive a inculpaților: M. I. - cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de: trafic de persoane în formă continuată, prev. de art. 210 alin. (1) lit. a) rap. la art. 182 lit. c) Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal; tentativă la infracțiunea de trafic de minori, prev. de art. 32 Cod penal rap la art. 211 alin. (1), rap. la art. 182 lit. c) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal; instigare la coruperea sexuală a minorilor, prevăzută de art. 47 Cod penal, raportat la art. 221 alin. 1 și alin. 2 lit. c Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal; pornografie infantilă, prevăzută de art. 374 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal, cu aplic. art. 38 alin. 2 Cod penal – pe o perioadă de 10 zile, începând cu 6 iunie 2014, până la 15 iunie 2014, inclusiv, și M. L. C. – cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de: corupere sexuală a minorilor, prevăzută de art. 221 alin. 1 și alin. 2 lit. a și c Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal; pornografie infantilă, prevăzută de art. 374 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal, cu aplic. art. 38 alin. 2 Cod penal – pe o perioadă de 30 de zile, începând cu 17 mai 2014, până la 15 iunie 2014, inclusiv.
S-a reținut în sarcina inculpatului M. I. că, începând din anul 2010, până în anul 2013, în baza aceleiași rezoluții infracționale, le-a recrutat, transportat și adăpostit în Italia și Germania, prin inducere în eroare și constrângere, pe martora amenințată „P. I.”, pe persoanele vătămate, M. L. C., C. A. G. și H. D. I., respectiv a încercat să le recruteze, prin inducere în eroare și constrângere, pe martorele amenințate „A. G.” (minoră în vârstă de 15 ani) și „I. M.”, în vederea exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituției.
De asemenea, în cursul anului 2012, în vederea satisfacerii sale sexuale, inculpatul M. I. a convins-o pe inculpata M. L. C. să acționeze asupra sexului surorii M. Beatriz, născută la data de 24.08.2005 inculpata determinând-o pe victimă să suporte manevrele ce i-au fost efectuate pentru expunerea vulvei, coapselor și zonei fesiere ale victimei, în scopul producerii de materiale pornografice pe care, ulterior, inculpatul M. I. le-a stocat pe laptop-ul personal, marca Samsung, cu . ZTZ 93LZ902985D.
În motivarea propunerii, s-a arătat că, în perioada în care inculpații au fost arestați preventiv, s-au solicitat date privind tranzacțiile financiare ale acestora, s-au efectuat percheziții informatice, au fost identificate și au fost audiate persoanele vătămate M. L. C., C. A. G., M. Beatriz, H. D. I. și reaudiat inculpatul, precizându-se că nu au fost primite încă datele financiare solicitate Western Union.
S-a apreciat de către tribunal că privarea de libertate a inculpaților este în continuare necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, având în vedere că aceștia se află în situația prevăzută de art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, din probe rezultând suspiciunea că au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați și prin raportare la gravitatea faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora (în mod repetat, uzând de violențe deosebite asupra victimelor), a anturajului și a mediului din care acesta provine (nu are o ocupație legală, aducătoare de venituri), a antecedentelor penale (inculpatul M. este recidivist).
Solicitarea de prelungire a arestării preventive a fost motivată și de faptul cu urmărirea penală este în desfășurare, urmând a se identifica și alte posibile victime ale inculpatului, a se administra probele propuse în apărare, în vederea stabilirii adevărului în cauză.
Analizând actele și probele administrate în cauză, judecătorul de drepturi și libertăți a reținut următoarele:
Prin ordonanța din data de 03.02.2014, dosar nr. 114D/P/2014 al D. – B. T. A., s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpatul M. I., pentru infracțiunea de trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. (1) lit. a), rap. la art. 182 lit. c) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal, constând în aceea că, începând cu anul 2010, prin inducere în eroare, a recrutat, de pe raza jud. A., transportat și adăpostit în Italia, Germania și Elveția mai multe femei, pe care, prin constrângere, le-a obligat la practicarea prostituției.
Prin ordonanța din data de 05.03.2014, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul M. I..
Prin ordonanța din data de 05.03.2014, s-a dispus extinderea urmăririi penale față de suspectul M. I., cu privire la infracțiunile de: trafic de persoane în formă continuată, prev. de art. 210 alin. (1) lit. a), rap. la art. 182 lit. c) Cod penal, cu aplic. art. 36 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal; tentativă la infracțiunea de trafic de minori, prev. de art. 32 Cod penal, raportat. la art. 211 alin. (1) rap. la art. 182 lit. c) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal, cu aplic. art. 38 alin. 2 Cod penal, constând în aceea că, începând din anul 2011, a recrutat, transportat și adăpostit în Italia, prin inducere în eroare și constrângere, pe martora amenințată P. I., respectiv a încercat să le recruteze, prin inducere în eroare și constrângere pe martorele amenințate A. G. (minoră în vârstă de 15 ani) și I. M., în vederea exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituției.
Prin ordonanța din 08.03.2014, s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpatul M. I..
Prin încheierea nr. 9/08.03.2014, pronunțată în dosarul nr._, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pe o perioadă de 30 de zile, apreciindu-se îndeplinite condițiile prevăzute de art. 202 alin. 1, 3 și art. 223 alin. 2 Cod procedură penală.
Prin încheierea nr. 10/01.04.2014, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, s-a dispus prelungirea arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 7 aprilie 2014, până la data de 6 mai 2014, inclusiv.
Concomitent cu desfășurarea cercetărilor în dosarul nr. 114D/P/2014 al D. – BT A., la data de 25.03.2014, SCCO A. s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea de către inculpatul M. I. a infracțiunilor de corupere sexuală a minorilor, prevăzută de art. 221 alin. 1 și alin. 2 lit. c Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal, și pornografie infantilă, prevăzută de art. 374 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal, cu aplic. art. 38 alin. 2 Cod penal, sesizarea fiind înaintată către D. la 27.03.2014 și înregistrată sub nr. 23 D/P/2014. În fapt, cu ocazia percheziției informatice, a rezultat că, în cursul anului 2012, inculpatul M. I. a obținut satisfacții sexuale acționând asupra sexului minorei M. Beatriz, născută la data de 24.08.2005 în Lisabona, Portugalia, determinând-o să suporte manevrele pe care acesta i le-a efectuat pentru expunerea vulvei, coapselor și zonei fesiere ale victimei, în scopul producerii de materiale pornografice pe care le-a stocat pe laptop-ul personal, marca Samsung, cu . ZTZ 93LZ902985D. La data de 31.03.2014 s-a început urmărirea penală împotriva inculpatului M. I.. Prin ordonanța din data de 04.04.2014, cauza a fost reunită la cea cu nr. 114 D/P/2013.
Din datele obținute la percheziția informatică a rezultat că, în cursul anului 2012, inculpata M. L. C., împreună cu suspectul M. I., în vederea obținerii de satisfacții sexuale de către cel din urmă, au acționat asupra sexului minorei M. Beatriz, în vârstă de 7 ani, sora mai mică a susnumitei, determinând-o să suporte manevrele pe care i le-au efectuat pentru expunerea vulvei, coapselor și zonei fesiere ale victimei, în scopul producerii de materiale pornografice pe care le-au stocat pe laptop-ul personal al suspectului M. I., marca Samsung, cu . ZTZ 93LZ902985D, fapt pentru care, prin ordonanța procurorului din data de 16.04.2014, au fost extinse cercetările și față de suspecta M. L. C., pentru săvârșirea infracțiunilor de corupere sexuală a minorilor, prevăzută de art. 221 alin. 1 și alin. 2 lit. c Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal, și pornografie infantilă, prevăzută de art. 374 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal, cu aplic. art. 38 alin. 2 Cod penal.
Prin ordonanța din data de 17.04.2014 s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatei M. L. C..
Prin încheierea nr. 11/17 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei M. L. C., pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 17 aprilie 2014, până la data de 16 mai 2014, inclusiv.
Din declarațiile martorei H. D. I., coroborată cu declarațiile martorilor amenințați, părților civile, cu convorbirile interceptate în cauză și cu înscrisurile (fotografiile și chitanțele ridicate la percheziția domiciliară), precum și cu datele stocate în sistemul informatic al inculpatului, găsite la percheziția informatică, a rezultat că, în ianuarie 2012, inculpatul M. I., prin inducere în eroare, a recrutat-o din județul A., a transportat-o și a adăpostit-o în Italia, promițându-i că îi va găsi un loc de muncă într-un bar. Ajunși în străinătate, însă, inculpatul a încercat să o oblige să se prostitueze în beneficiul lui, drept pentru care, prin ordonanța din data de 29.04.2014 au fost extinse cercetările în cauză și cu privire la această din urmă acțiune de traficare de persoane.
Prin încheierea nr. 12/5 mai 2014, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului M. I., pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 7 mai 2014, până la data de 5 iunie, inclusiv.
Analizând prezenta propunere de prelungire a arestării preventive, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că procurorul a reiterat aceleași motive avute în vedere la soluționarea propunerilor de prelungire anterioare, prin încheierile din 1 aprilie 2014 și 5 mai 2014.
Potrivit art. 234 alin. (1) Cod procedură penală, „prelungirea arestării preventive se poate dispune numai la propunerea motivată a procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.”
În raport cu aceste dispoziții, propunerea formulată de D. – BT A., în opinia Tribunalului A., nu este motivată, iar, pe de altă parte, apare nejustificată.
Astfel, s-a reținut că simplul fapt că, până la această dată, nu au fost descoperite alte „eventuale victime” – referire, pe care procurorul a făcut-o încă la prima propunere de prelungire a arestării preventive a inculpatului M. sau faptul că Western Union încă nu a răspuns solicitărilor parchetului, nu constituie motiv de prelungire a stării de arest, cu atât mai mult cu cât, din adresa de la f. 117 vol. II u.p., emisă la data de 09.04.2014, parchetul a solicitat să se comunice, de îndată, sumele de bani transferate de către inculpatul M., însă, nici până la această dată, nu s-a comunicat răspunsul.
Totodată, s-a avut în vedere și faptul că depistarea unor alte eventuale victime ale inculpatului este incertă, constatare făcută chiar din exprimarea din propunerea de prelungire a arestării, iar, aceasta nu justifică o nouă prelungire a arestării preventive, cu atât mai mult cu cât inculpatul se află sub efectul mandatului de arestare preventivă, definitiv, până la data de 5 iunie 2014, dată până la care ar putea fi finalizată urmărirea penală.
Față de cele de mai sus, judecătorul de drepturi și libertăți a respins propunerea de prelungire a arestării preventive a inculpatului M. I., pe o perioadă de 10 zile, începând cu data de 06.06.2014, până la 15.06.2014, inclusiv.
Referitor la inculpata M. L. C., s-a reținut că, prin încheierea nr. 11 din 17 aprilie 2014, pronunțată în dosarul nr._, s-a admis propunerea de arestare preventivă a inculpatei, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 17 aprilie 2014, până la dara de 15 mai 2014, inclusiv, pentru motivele arătate în încheiere.
La data de 5 mai 2014, inculpata a solicitat revocarea măsurii arestării preventive, cerere care a fost respinsă prin încheierea nr. 13 din 5 mai 2014, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului A..
La data de 12 mai 2015, D. – BT A. a formulat propunerea de prelungire a arestării preventive, invocând aceleași motive pe care le-a invocat în propunerea de arestare preventivă.
Tribunalul A. a reținut că motivele invocate de procuror nu justifică prelungirea stării de arest a inculpatei.
Dacă, inițial, măsura a fost luată, cu respectarea dispozițiilor legale în materie și a fost necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, la acest moment, în opinia tribunalului, nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpatei.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, persistența motivelor plauzibile de a se bănui că o persoană privată de libertate a comis o infracțiune, este o condiție sine qua non, a regularității menținerii în detenție. Totuși, după o anumită perioadă de timp, ea nu mai este suficientă, fiind necesar ca instanțele să aducă alte motive, care să justifice continuarea privării de libertate, or, față de motivele invocate în propunerea de prelungire a măsurii preventive, instanța nu poate aduce alte motive.
Necesitatea de menținere a ordinii publice, inclusiv protecția oricărui acuzat, împotriva arbitrariului, constituie un motiv ce poate justifica continuarea privării de libertate. Cu toate acestea, acest motiv nu poate fi pertinent și suficient, decât dacă se bazează pe fapte de natură să dovedească că eliberarea inculpatei, ar tulbura efectiv ordinea publică.
Tot din jurisprudența Curții Curții Europene a Drepturilor Omului, rezultă că, durata rezonabilă a detenției, conform art. 5, paragraf 3 din Convenție, se apreciază în concret, instanțele naționale având obligația să prezinte argumentele prelungirii măsurii, prin raportare la probe, care trebuie să evidențieze, după trecerea unei perioade de timp, fie pericolul de fugă, fie pericolul să se sustragă de la judecată, fie riscul săvârșirii de noi infracțiuni, fie zădărnicirea aflării adevărului, prin influențarea unei părți din proces sau a unui martor ori că va exercita presiuni asupra victimei, or în dosar, la acest moment, nu există probe în acest sens.
S-a avut în vedere faptul că în speță nu au intervenit elemente sau aspecte noi care să conducă la incidența altor temeiuri prev. de art. 223 Cod procedură penală, ce ar impune menținerea inculpatei în stare de arest.
Pe de altă parte, instanța a analizat posibilitatea aplicării unor măsuri alternative, pentru a asigura prezența ei la proces, din cele prev. la art. 202 alin. 1 lit. b și c sau d Cod procedură penală.
Fiind ascultată, inculpata a declarat că regretă sincer cele întâmplate și că nu se consideră vinovată de comiterea faptelor de care este acuzată – întrucât le-a comis în condițiile constrângerii morale și fizice, că s-a întors în țară la chemarea organelor judiciare, iar în prezent dorește să-și refacă viața, apelând chiar la serviciile unui psiholog; se obligă să colaboreze cu organele judiciare.
Dispozițiile art. 242 alin. 2 Cod procedură penală prevăd:
„Măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1).”
În raport cu conduita procesuală a inculpatei, cu scopul măsurilor preventive, astfel cum este definit de art. 202 alin. 1 Cod procedură penală, precum și cu celelalte considerente, arătate mai sus, tribunalul a considerat că măsura controlului judiciar, asociată cu obligațiile prevăzute de art. 215 alin. 1 și unele obligații prevăzute la alin. 2 ale art. 215 Cod procedură penală, este în măsură să asigure buna desfășurare a procesului penal.
Pentru toate considerentele de mai sus, în baza art. 234 alin. 1, art. 235 Cod procedură penală, judecătorul de drepturi și libertăți a respins propunerea de prelungire a arestării preventive formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – B. T. A., față de inculpații M. I. și M. L. C..
În baza art. 242 alin. 2, rap. la art. 202 alin. 4 lit. b și art. 211 Cod procedură penală, a admis cererea formulată de inculpata M. L. C. și a înlocuit măsura arestului preventiv cu măsura controlului judiciar, cu respectarea obligațiilor impuse de instanță.
Împotriva acestei încheieri au formulat contestație D.I.I.C.O.T. – B. T. A. și inculpatul M. I..
În motivarea contestației, D.I.I.C.O.T. – B. T. A. arată că hotărârea Tribunalului A. este nelegală, dat fiind faptul că temeiurile ce au impus privarea de libertate a inculpaților nu au putut să se modifice în timp, cu atât mai mult cu cât de la analizarea acestor temeiuri și până la momentul soluționării propunerii a trecut un interval de timp foarte scurt. De asemenea, se arată faptul că inclusiv în practica C.E.D.O., o perioadă de 3 luni sau de 6 luni de arest preventiv nu este de natură a duce la încălcarea convenției, cu atât mai mult cu cât inculpatul M. I. este arestat de 3 luni, iar inculpata M. L. C. este arestată de 2 luni.
De asemenea, se arată faptul că în speță nu sunt întrunite nici condițiile pentru înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a controlului judiciar, deoarece acest fapt urmează a fi realizat în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului. În acest sens, se poate observa faptul că inculpata a negat constant săvârșirea faptei, și mai mult decât atât, în speță nu s-au administrat probe noi, care să releve o schimbare a conduitei procesuale a inculpatei, la care se adaugă și faptul că aceasta a declarat că are reședința în Italia, iar judecătorul de drepturi și libertăți i-a interzis să părăsească localitatea Semlac.
Mai mult decât atât, inculpata nici nu ar putea respecta obligația de a nu se apropia de victima minoră, având în vedere atât relațiile de rudenie dintre ea și victimă, cât și faptul că victima locuiește în imobilul imediat învecinat unde-și are domiciliul inculpata.
Referitor la respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive a inculpatului M. I., se arată faptul că procurorul a sesizat judecătorul de drepturi și libertăți cu propunere de prelungire numai pentru 10 zile, astfel încât măsura prelungirii arestării preventive a acestui inculpat să poată fi discutată la aceeași dată cu măsura prelungirii arestării preventive a inculpatei M..
Contestația inculpatului M. I. a fost susținută oral de către apărătorul ales, susținerile acestuia fiind consemnate în practicaua încheierii.
Analizând contestațiile formulate în cauză, prin prisma motivelor indicate precum și din oficiu, Judecătorul de drepturi și libertăți constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 14 din 13.05.2014 a Tribunalului A., judecătorul de drepturi și libertăți s-a pronunțat numai cu privire la cererea de prelungire a arestării preventive formulată de către D.I.I.C.O.T. – B. T. A. și la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de către apărătorul inculpatei M., fără a se pronunța cu privire la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de apărătorul inculpatului M. I..
Este adevărat faptul că, potrivit disp. art. 242 al. 5 C.p.p. „Cererea de revocare sau înlocuire a măsurii preventive formulată de inculpat se adresează în scris judecătorului de drepturi și libertăți”, însă acest text de lege vizează situația în care o astfel de cerere se formulează distinct de cererea de prelungire a arestării preventive.
În cadrul soluționării cererii de prelungire a arestării preventive, precum și în cadrul soluționării contestației la soluția prelungirii arestării preventive, dispozițiile aplicabile în cauză sunt cele ale art. 204 al. 11 C.p.p., precum și cele ale art. 237 al. 2 C.p.p. unde se arată faptul că dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, judecătorul de drepturi și libertăți poate dispune înlocuirea arestării preventive cu una dintre măsurile prevăzute la art. 202 al. 4 lit. b – d C.p.p.
Date fiind dispozițiile legii mai sus arătate, instanța apreciază faptul că și în lipsa unei cereri formulată în scris și depusă, respectiv în prezența unei cereri formulată oral, judecătorul de drepturi și libertăți ce a soluționat propunerea de prelungire a arestării preventive putea și trebuia să se pronunțe și cu privire la cererile formulate de inculpați, de înlocuire a măsurii arestării preventive.
Mai mult decât atât, se poate observa faptul că față de unul dintre inculpați, judecătorul de drepturi și libertăți s-a pronunțat cu privire la înlocuirea măsurii arestării preventive, dispunând în acest sens înlocuirea acestei măsuri cu măsura controlului judiciar, și motivând argumentat soluția aleasă, însă față de inculpatul M. I. nu s-a pronunțat cu privire la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive.
Sub acest aspect, contestația formulată de D.I.I.C.O.T. – B. T. A. este întemeiată, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Timișoara urmează a analiza admisibilitatea unei astfel de cereri.
Astfel, cum a arătat și judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului A., D.I.I.C.O.T. – B. T. A. s-a mărginit doar să arate faptul că urmărirea penală se află în desfășurare și este necesară prelungirea arestării preventive în vederea identificării și a altor victime, fără a descrie activitățile desfășurate în perioada în care cei doi inculpați au fost arestați, sau activitățile necesare a fi efectuate în următoarea perioadă, și pentru care este necesar ca, cei doi inculpați să fie în stare de arest în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, a împiedicării sustragerii inculpaților de la urmărirea penală sau de la judecată ori a prevenirii săvârșirii de alte infracțiuni.
Se poate observa cu ușurință, astfel cum s-a remarcat și de către apărătorul inculpatei M., că propunerea de prelungire a arestării preventive pentru această inculpată nu a fost deloc motivată, iar operațiunile probatorii ce urmează a fi administrate față de inculpatul M., vizează doar obținerea unor răspunsuri la adresele emise către unitățile bancare și, eventual, administrarea unor probe în apărare, iar inculpatul nu ar putea, prin prezența sa în libertate, să altereze conținutul acestor probe.
Prin admiterea contestației D.I.I.C.O.T. și prin admiterea unei propuneri de prelungire a arestării preventive fără a exista motive temeinice pentru care se solicită aceasta, s-ar putea ajunge la situația în care, o simplă propunere prin indicarea numelui inculpatului și a perioadei pentru care se solicită prelungirea arestării preventive să fie admisă, numai pe temeiul că în speță nu s-au modificat temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii, fără a se face dovada că pe durata arestării preventive s-au desfășurat activități de urmărire penală, care să conducă la aflarea adevărului.
Din acest punct de vedere, instanța apreciază că propunerea de prelungire a arestării preventive față de cei doi inculpați nu a fost motivată astfel cum cere textul legii, așadar respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive pentru cei doi inculpați este întemeiată, chiar și în situația în care se apreciază că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive nu s-au modificat.
Referitor la cererea formulată de către inculpatul M. I., judecătorul de drepturi și libertăți, având în vedere faptul că în speță nu a fost motivată propunerea D.I.I.C.O.T. și astfel cererea de prelungire a fost respinsă, apreciază însă necesar a institui o restricție de libertate acestui inculpat, având în vedere atât natura infracțiunilor pentru care acesta este cercetat, cât și faptul că parte dintre victimele acestuia locuiesc în aceeași localitate cu inculpatul, astfel că, constatând că în speță urmează a mai fi administrate o . probe și pentru a împiedica inculpatul de a se sustrage de la urmărirea penală ori de la judecată și de a preveni săvârșirea de alte infracțiuni, apreciază faptul că în cauză se impune totuși față de acesta o măsură preventivă, astfel că urmează a admite cererea acestuia și a dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, măsură proporțională cu gravitatea acuzației aduse și menită a asigura realizarea scopului urmărit prin aceasta.
Date fiind cele mai sus reținute, judecătorul de drepturi și libertăți urmează ca în baza art. 204 alin. 11 C.p.p. rap. la art. 242 al. 2 și art. 202 al. 4 lit. b și art. 211 C.p.p. să înlocuiască măsura arestării preventive a inculpatului M. I., cu măsura controlului judiciar.
În baza art. 215 alin. 1 C.p.p. va dispune ca inculpatul să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței; c) să se prezinte la Poliția comunei Semlac, jud. A., conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.
În baza art. 215 alin. 2 C.p.p., va dispune ca inculpatul să respecte și următoarele obligații: a) obligația de a nu depăși limita teritorială a comunei Semlac, decât cu încuviințarea prealabilă a organului de poliție; d) să nu se apropie de persoanele vătămate sau de membrii familiei acestora, de martori, respectiv de persoanele M. Beatriz, M. L. C., P. I., A. G., C. A. G., I. M., H. D. I.; f) să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență; j) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 215 alin. 3 noul Cod procedură penală, privind înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin.
Va dispune punerea de îndată a inculpatului M. I. de sub puterea mandatului de arestare nr. 7 din 08.03.2014 emis de Tribunalul A. în dosarul nr._, dacă nu este arestat în altă cauză.
Se vor menține în rest dispozițiile încheierii nr. 14 din 13.05.2014 a Tribunalului A. referitoare la inculpata M. L. C..
Văzând și disp. art. 275 al. 2 C.p.p.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În baza art. 204 C.p.p. admite contestația formulată de D.I.I.C.O.T. – B. T. A. și respinge contestația formulată de inculpatul M. I. împotriva încheierii penale nr. 14 din 13.05.2014, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
Desființează hotărârea atacată și soluționând cauza, în baza art. 234 al. 1 C.p.p. și art. 235 C.p.p. respinge propunerea de prelungire a arestării preventive formulată de D.I.I.C.O.T. - B. T. A. față de inculpații M. I. și M. L. C..
În baza art. 204 alin. 11 C.p.p. rap. la art. 242 al. 2 și art. 202 al. 4 lit. b și art. 211 C.p.p. înlocuiește măsura arestării preventive a inculpatului M. I., cu măsura controlului judiciar.
În baza art. 215 alin. 1 C.p.p. dispune ca inculpatul să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
c) să se prezinte la Poliția comunei Semlac, jud. A., conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.
În baza art. 215 alin. 2 C.p.p, dispune ca inculpatul să respecte și următoarele obligații:
a) obligația de a nu depăși limita teritorială a comunei Semlac, decât cu încuviințarea prealabilă a organului de poliție;
d) să nu se apropie de persoanele vătămate sau de membrii familiei acestora, de martori, respectiv de persoanele M. Beatriz, M. L. C., P. I., A. G., C. A. G., I. M., H. D. I.;
f) să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență;
j) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 215 alin. 3 noul Cod procedură penală, privind înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin.
Dispune punerea de îndată a inculpatului M. I. de sub puterea mandatului de arestare nr. 7 din 08.03.2014 emis de Tribunalul A. în dosarul nr._, dacă nu este arestat în altă cauză.
Menține în rest dispozițiile încheierii nr. 14 din 13.05.2014 a Tribunalului A. referitoare la inculpata M. L. C..
În baza art. 275 al. 2 C.p.p. obligă contestatorul inculpat M. I. la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 15 mai 2014.
JUDECĂTOR DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI,
I. P.
GREFIER,
A. B.
Red. I.P./15.05.2014
Tehnored.A.B.
2 ex./15.05.2014
Prima instanță: M.C.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._ 16 mai 2014
C Ă T R E,
D.I.I.C.O.T. – B. T. A.
Alăturat vă restituim dosarul de urmărire penală nr. 114/D/P/2013 (vol. I – 387 file; vol. II – 117 file), privind pe inculpații M. I. și M. L. C., nemaifiindu-ne necesar.
Totodată, vă transmitem și minuta încheierii penale nr. 30/DL/15.05.2014, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr._ .
GREFIER,
A. B.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._ 16 mai 2014
C Ă T R E,
D.I.I.C.O.T. – B. T. A.
Alăturat vă restituim dosarul de urmărire penală nr. 114/D/P/2013 (vol. I – 387 file; vol. II – 117 file), privind pe inculpații M. I. și M. L. C., nemaifiindu-ne necesar.
Totodată, vă transmitem și minuta încheierii penale nr. 30/DL/15.05.2014, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr._ .
GREFIER,
A. B.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECTIA PENALĂ
DOSAR NR._
COPIA MINUTEI ÎNCHEIERII PENALE NR. 30/DL
Camera de Consiliu din data de 15 mai 2014
În baza art. 204 C.p.p. admite contestația formulată de D.I.I.C.O.T. – B. T. A. și respinge contestația formulată de inculpatul M. I. împotriva încheierii penale nr. 14 din 13.05.2014, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
Desființează hotărârea atacată și soluționând cauza, în baza art. 234 al. 1 C.p.p. și art. 235 C.p.p. respinge propunerea de prelungire a arestării preventive formulată de D.I.I.C.O.T. - B. T. A. față de inculpații M. I. și M. L. C..
În baza art. 204 alin. 11 C.p.p. rap. la art. 242 al. 2 și art. 202 al. 4 lit. b și art. 211 C.p.p. înlocuiește măsura arestării preventive a inculpatului M. I., cu măsura controlului judiciar.
În baza art. 215 alin. 1 C.p.p. dispune ca inculpatul să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
c) să se prezinte la Poliția comunei Semlac, jud. A., conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.
În baza art. 215 alin. 2 C.p.p, dispune ca inculpatul să respecte și următoarele obligații:
a) obligația de a nu depăși limita teritorială a comunei Semlac, decât cu încuviințarea prealabilă a organului de poliție;
d) să nu se apropie de persoanele vătămate sau de membrii familiei acestora, de martori, respectiv de persoanele M. Beatriz, M. L. C., P. I., A. G., C. A. G., I. M., H. D. I.;
f) să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență;
j) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 215 alin. 3 noul Cod procedură penală, privind înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin.
Dispune punerea de îndată a inculpatului M. I. de sub puterea mandatului de arestare nr. 7 din 08.03.2014 emis de Tribunalul A. în dosarul nr._, dacă nu este arestat în altă cauză.
Menține în rest dispozițiile încheierii nr. 14 din 13.05.2014 a Tribunalului A. referitoare la inculpata M. L. C..
În baza art. 275 al. 2 C.p.p. obligă contestatorul inculpat M. I. la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 15 mai 2014.
JUDECĂTOR DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI,
ss. indesifrabil
Pentru conformitate cu originalul,
GREFIER,
A. B.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 312/2014.... | Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 455/2014. Curtea de... → |
|---|








