ICCJ. Decizia nr. 1348/2004. Penal. Cont.exec. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1348/2004
Dosar nr. 425/2004
Şedinţa publică din 9 martie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 433/ S din 20 decembrie 2002 a Tribunalului Braşov, modificată în ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptelor de Curtea de Apel Braşov, inculpatul S.V. a fost condamnat la 9 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat şi deosebit de grav, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174, art. 175 şi art. 176 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de un an închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1355/1999 a Judecătoriei Oneşti şi s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse pe lângă pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată în cauză, urmând ca inculpatul să execute în total, 10 ani închisoare.
La data de 11 august 2003, condamnatul S.V. a formulat contestaţie la executare, invocând că pedeapsa de un an închisoare este graţiată.
Prin sentinţa penală nr. 363/ S din 28 august 2003, Tribunalul Braşov a admis contestaţia formulată de condamnat, a descontopit pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, în părţile componente şi a constatat că pedeapsa de un an închisoare cu privire la care s-a revocat suspendarea executării, este graţiată în baza art. 1, art. 2 şi art. 4 din Legea nr. 543/2002, modificată prin OUG nr. 16/2003.
A dispus ca să execute pedeapsa de 9 ani închisoare şi a scăzut perioada executată de la 1 aprilie 2002, la zi.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov a declarat apel împotriva sus-menţionatei sentinţe, criticând-o ca nelegală, susţinând că, contestatorul fiind recidivist este exceptat de la graţiere, astfel că greşit s-a admis contestaţia acestuia.
Prin Decizia penală nr. 348/ AP din 3 decembrie 2003, Curtea de Apel Braşov, a respins apelul ca nefondat, motivând că pedeapsa de un an închisoare, care reprezintă primul termen al recidivei, nu este exceptată de la graţiere.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, criticând-o pe aceasta, precum şi hotărârea primei instanţe, ca nelegale, deoarece s-a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 543/2002, solicitându-se casarea ambelor hotărâri pronunţate în cauză şi respingerea contestaţiei formulată de condamnat.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 543/2002, privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, prevederile art. 1 şi art. 2 din lege referitoare la graţierea unor pedepse, nu se aplică celor condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă şi celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare.
Excepţia de la graţiere este legată de calitatea de recidivist, care trebuie să fi existat la data adoptării legii de graţiere şi se întinde asupra tuturor pedepselor pe care condamnatul le-a suferit până la acea dată.
Întrucât prin ultima hotărâre de condamnare (sentinţa penală nr. 433/ S din 20 decembrie 2002 a Tribunalului Braşov) s-a reţinut starea de recidivă după condamnare prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., aceasta îl exclude pe condamnat de la aplicarea graţierii pentru toate pedepsele la care a fost condamnat, inclusiv aceea care constituie primul termen al recidivei.
Pentru aceste considerente, greşit s-a admis contestaţia la executare formulată de condamnat, instanţele de judecată făcând o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 543/2002, ceea ce constituie motivul de recurs prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen.
În consecinţă, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează a se admite recursul declarat de procuror, a se casa Decizia recurată cât şi sentinţa, iar în fond, a se respinge contestaţia la executare formulată de condamnatul S.V.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a contestatorului, urmează a se plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov împotriva deciziei penale nr. 348/ Ap din 3 decembrie 2003 a Curţii de Apel Braşov, privind pe condamnatul S.V.
Casează Decizia penală atacată, precum şi sentinţa penală nr. 363/ S din 28 august 2003 a Tribunalului Braşov, iar în fond, respinge contestaţia la executare formulată de contestatorul S.V.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 martie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1347/2004. Penal. Cont.exec. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1355/2004. Penal. Art.215 alin. 2 c.pen. Recurs → |
|---|
