ICCJ. Decizia nr. 1480/2004. Penal. Plângere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1480/2004
Dosar nr. 5176/2003
Şedinţa publică din 16 martie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 30 septembrie 2002 petiţionara D.A. a formulat plângere împotriva rezoluţiei Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca, pronunţată în dosarul penal nr. 4250/P/2000, la data de 18 aprilie 2001.
Prin sentinţa penală nr. 1496 din 14 noiembrie 2002 a Judecătoriei Cluj Napoca s-a dispus declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Cluj, considerându-se că în realitate petenta era nemulţumită de rezoluţia Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj din 5 februarie 1999, emisă în dosarul nr. 1417/1998.
Prin sentinţa penală nr. 15/2002 Tribunalul Cluj a dispus trimiterea cauzei spre competentă soluţionare Judecătoriei Cluj-Napoca, apreciind că petiţionara a formulat plângere, împotriva rezoluţiei procurorului emisă în dosarul penal nr. 4250/P/2000 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.
Prin sentinţa penală nr. 332 din 18 martie 2003 Judecătoria Cluj-Napoca a respins plângerea formulată de petiţionara D.A. împotriva rezoluţiei Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca din 18 aprilie 2001, pronunţată în dosarul penal nr. 4250/P/2000, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva numitului C.G., obligând petenta la cheltuieli judiciare către stat, în sumă de 75.000 lei.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
La data de 4 iulie 1997 petenta D.A. a formulat plângere la Poliţia Municipiului Cluj-Napoca, împotriva lui C.G., pentru faptul că în luna iunie a anului 1997, aflându-se la Clubul Asociaţiei Surdo - Muţilor din Cluj-Napoca, acesta i-ar fi sustras prin violenţă o pungă în care se aflau bani şi bijuterii.
În urma cercetărilor efectuate sub aspectul comiterii infracţiunii de tâlhărie, s-a stabilit că nu există indicii sau probe temeinice că sus-numitul ar fi sustras petentei bani şi bijuterii şi s-a dispus în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale prin rezoluţia procurorului din 5 februarie 1999, emisă în dosarul penal nr. 1417/1998 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj.
La data de 14 septembrie 2000 petenta D.A. a formulat plângere prealabilă la Judecătoria Cluj-Napoca, pentru săvârşirea de către C.G. a infracţiunii de furt, prevăzută de art. 210 C. pen., pentru aceeaşi faptă descrisă mai sus.
Instanţa, considerând că în cauză sunt indicii ale comiterii infracţiunii de furt, prevăzută de art. 208 C. pen., a trimis în baza artr.285 C. pen., plângerea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.
În urma cercetărilor efectuate în dosarul penal nr. 4250/P/2000 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, prin rezoluţia din 18 aprilie 2001 s-a dispus, în baza art. 10 lit. f) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de numitul C.G., pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 C. pen.
Împotriva acestei sentinţe, petenta D.A. a declarat apel.
Prin Decizia penală nr. 477 din 1 septembrie 2003, Tribunalul Cluj a respins ca nefondat, apelul declarat de petentă împotriva sentinţei penale nr. 332 din 18 martie 2003 a Judecătoriei Cluj-Napoca.
Împotriva acestei deciziei petenta a declarat recurs.
Prin Decizia penală nr. 664 din 15 octombrie 2003, Curtea de Apel Cluj a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petentă, împotriva deciziei penale nr. 477 din 1 septembrie 2003 a Tribunalului Cluj.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs petenta D.A.
Verificând actele dosarului, Curtea constată următoarele:
Văzând dispoziţiile art. 385 C. proc. pen., Curtea apreciază că Decizia recurată nu se încadrează în prevederile textului de lege menţionat, neexistând în C. proc. pen., instituţia recursului la recurs.
În consecinţă, urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., să fie respins recursul declarat, ca inadmisibil.
În baza art. 192 C. proc. pen., va fi obligată recurenta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionara D.A., împotriva deciziei penale nr. 664 din 15 octombrie 2003 a Curţii de Apel Cluj-Napoca.
Obligă pe recurenta petiţionară la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 200.000 lei.
Onorariul cuvenit interpretului de limbaj mimico - gestic se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 martie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 1477/2004. Penal. Art.189 alin.2, 239 alin.1... | ICCJ. Decizia nr. 1481/2004. Penal. Contestaţie în anulare.... → |
---|