ICCJ. Decizia nr. 1476/2004. Penal. Art.215 alin.2,3 c.pen. Recurs în anulare
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1476/2004
Dosar nr. 1827/2003
Şedinţa publică din 16 martie 2004
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 326 din 18 decembrie 2001 a Judecătoriei Tg. Secuiesc au fost condamnaţi inculpaţii H.I., la 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de fals, prevăzută de art. 288 C. pen. şi la 3 ani închisoare, pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (3) C. pen.;
- B.C. la 3 ani închisoare, pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (3) C. pen.;
- T.L. la 9 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 100 alin. (1) din Legea nr. 26/1996 şi la 3 ani închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 26 şi art. 27, raportat la art. 215 alin. (2) şi (3) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpaţii să execute pedepsele cele mai grele de câte 3 ani închisoare.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea pedepsei aplicată inculpatului B.C., iar în baza art. 861 C. pen., s-a suspendat executarea pedepselor aplicate inculpaţilor H.I. şi T.L. stabilindu-se termen de încercare de 5 ani pentru toţi inculpaţii.
În ce priveşte pe ultimii inculpaţi prin sentinţă în temeiul art. 863 C. pen., s-au stabilit norme de conduită pentru termenul de încercare.
Prin aceeaşi sentinţă inculpaţii au fost obligaţi în solidar să plătească părţilor civile S.I. şi S.O. suma de 30.570.000 lei despăgubiri civile.
Pentru a da această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În cursul lunii decembrie 2000, inculpaţii H.I. şi B.C. s-au hotărât să achiziţioneze brazi (pomi de Crăciun) în vederea comercializării acestora, sens în care, de la diferite persoane de etnie romă au achiziţionat un număr de aproximativ 500 brazi, care nu erau marcaţi şi nu aveau documente legale de provenienţă şi transport, pe care i-au depozitat într-un grajd dezafectat din mun. Tg. Secuiesc, fiind ajutaţi de către martorul L.S.
Pentru comercializarea brazilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă, inculpaţii aveau nevoie de documente de provenienţă şi de transport, motiv pentru care aceştia de la martorul B.S. au achiziţionat următoarele acte: o Factură Fiscală seria C.V.A.C.A. nr. 9 octombrie 21.99, cu Aviz de Expediţie (materiale lemnoase), seria B.C.B.A. nr. 1.54.83.93; şi o chitanţă seria C.V.A.L.B. nr. 5.82.35.94, toate în alb şi care purtau în fals ştampila Primăriei comunei Breţcu şi a SC P.L. SA Covasna, acte pe care martorul B.S. le-a cumpărat de la persoane necunoscute şi dându-şi seama că sunt false le-a oferit inculpaţilor la cererea acestora, pentru suma de 2.800.000 lei.
Cu privire la aceste documente, avizul de expediţie nu a fost procurat de la O.S.C., ştampila aplicată pe aceste documente nu aparţine Primăriei com. Breţcu, iar SC P.L. SA nu figurează ca fiind înregistrată în judeţul Covasna şi nici în judeţul Dolj, aspecte cunoscute de către inculpaţi.
După ce au făcut rost, în modul arătat mai sus de documente de provenienţă şi transport, pentru comercializare, inculpaţii aveau nevoie ca respectivii brazi să fie marcaţi cu ciocanul silvic de marcat, marcă care să fie aplicată şi pe avizul de expediţie, motiv pentru care l-au contactat pe inculpatul T.L., care la acea dată era angajat în calitate de pădurar în cadrul O.S.B. Fiind recent angajat nu primise încă „ciocan de marcat", pentru eliberarea de material lemnos, inculpatul folosind ciocanul martorului L.I., cu seria R.P. 29-2-14, căruia i-au propus să marcheze brazii în locul unde erau depozitaţi şi să aplice marca ciocanului şi pe avizul de expediţie, solicitare acceptată de către inculpat, motiv pentru care, profitând de buna-credinţă a martorului L.I., inculpatul T.L. s-a deplasat la locul unde erau depozitaţi brazii, unde, în prezenţa inculpaţilor şi a martorului L.S., a marcat brazii şi a aplicat marca şi pe avizul de expediţie, activitate pentru care a fost recompensat de către coinculpaţi cu suma de 5.000.000 lei.
Îndeplinind şi această etapă de conferire a unei aparenţe de legalitate a provenienţei şi a transportului brazilor, inculpaţii H.I. şi B.C. au oferit spre vânzare brazii, motiv pentru care au fost contactaţi de către părţile civile S.O. şi S.I., pe care i-au indus în eroare prezentându-le ca adevărată o situaţie mincinoasă, respectiv faptul că atât brazii, cât şi actele de provenienţă şi transport au fost dobândite în mod legal, motiv pentru care părţile civile, la data de 18 decembrie 2000, au fost de acord să cumpere, în scopul revânzării, aceşti brazi, cu preţul de 65.000 lei/brad, urmând ca inculpaţii să ia legătura cu organele silvice în vederea completării actelor necesare.
În realitate, fără a aduce acest fapt la cunoştinţa părţilor civile şi fără nici o calitate legală în acest sens, inculpatul H.I. a completat factura fiscală cu cantitatea de 600 buc. pomi de crăciun (brad) cu preţul de 30.000 lei/bucată, în total suma de 18.000.000 lei, precum şi chitanţa şi avizul de expediţie, semnând în fals şi la rubricile furnizor, respectiv casier, după care a prezentat aceste acte părţilor civile, partea civilă S.I. semnând la rubrica de primire de pe factura fiscală.
Astfel, fiind induse în eroare părţile civile au încărcat într-un camion închiriat în acest sens, cantitatea de 430 brazi, pentru care inculpaţii H.I. şi B.C. au primit de la partea civilă S.O. suma de 13.000.000 lei, iar de la partea civilă S.I. suma de 14.000.000 lei, în total suma de 27.000.000 lei.
Ulterior, la data de 23 decembrie 2000, părţile civile s-au deplasat în municipiul Tg. Mureş pentru a comercializa brazi, însă nu li s-a eliberat autorizaţia de vânzare, motiv pentru care, având suspiciuni cu privire la provenienţa brazilor şi legalitatea actelor însoţitoare, părţile civile au lăsat brazii în custodia şoferului, martorul J.Z. şi s-au întors în mun. Tg. Secuiesc, cerând inculpaţilor acte legale sau restituirea sumelor plătite, inculpaţii însă au pretins să le fie aduşi brazii în municipiul Tg. Secuiesc, ceea ce părţile civile au refuzat, fiindu-le teamă să transporte brazii fără documente legale, după care i-au incendiat la groapa de gunoi a mun. Tg. Mureş.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii B.C. şi H.I. criticând-o ca nelegală şi netemeinică susţinând că, nu se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune şi ca atare greşit au fost condamnaţi.
În subsidiar inculpaţii au cerut redozarea pedepselor şi înlăturarea obligării lor la plata despăgubirilor civile.
Prin Decizia penală nr. 70 din 9 mai 2002, Tribunalul Covasna a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţi, apreciind ca fiind legală şi temeinică soluţia pronunţată de instanţa de fond.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpaţii H.I. şi B.C.
Inculpatul H.I. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate, şi rejudecând, achitarea pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (3) C. pen., în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., iar pentru infracţiunea prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen., reducerea pedepsei cu aplicarea art. 81 C. pen. şi exonerarea de la plata despăgubirilor civile.
Inculpatul B.C. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor şi rejudecând, achitarea pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (3) C. pen., în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
Prin Decizia penală nr. 786 din 31 octombrie 2002, Curtea de Apel Braşov a admis recursurile declarate de inculpaţii H.I. şi B.C., cu extinderea efectelor şi cu privire la inculpatul T.L., casând Decizia recurată cu privire la greşita condamnare pentru infracţiunea de înşelăciune pentru toţi inculpaţii, greşita încadrare juridică pentru infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale pentru inculpatul H.I. şi greşita individualizare judiciară a pedepselor pentru acest inculpat şi inculpatul T.L., precum şi cu privire la soluţionarea acţiunii civile şi a cheltuielilor judiciare, desfiinţând în aceste limite şi sentinţa penală nr. 326 din 18 decembrie 2001 a Judecătoriei Tg. Secuiesc, şi rejudecând:
- în baza art. 11 pct. 2 lit. a), combinat cu art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a achitat pe inculpaţii H.I. şi B.C., pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (3) C. pen., iar pe inculpatul T.L., pentru infracţiunea de complicitate la înşelăciune, prevăzută de art. 26, raportat la art. 215 alin. (2) şi (3) C. pen.;
- în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică pentru inculpatul H.I. din infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen., în infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., pentru care l-a condamnat la pedeapsa de 3 luni închisoare;
- în baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepselor de 3 luni închisoare, aplicată inculpatului H.I. şi de 9 luni închisoare, aplicată inculpatului T.L., stabilind pentru primul un termen de încercare de 2 ani şi 3 luni, iar pentru al doilea de 2 ani şi 9 luni.
A atras atenţia acestor doi inculpaţi asupra prevederilor art. 83 C. pen. şi a înlăturat dispoziţiile art. 861, art. 862 şi art. 863 C. pen.
A respins acţiunea civilă a părţilor civile S.I. şi S.O.
A înlăturat obligarea inculpatului B.C. la plata cheltuielilor judiciare din primă instanţă şi în apel şi a inculpatului H.I. în instanţa de apel.
A menţinut celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Împotriva acestei decizii, în baza art. 409 şi art. 410 alin. (1) partea I, pct. 8 C. proc. pen., procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declarat recurs în anulare solicitând admiterea recursului în anulare, casarea deciziei atacate şi rejudecând, menţinerea hotărârilor pronunţate de instanţa de fond şi instanţa de apel.
Verificând actele dosarului cauzei, Curtea constată că recursul în anulare este fondat pentru următoarele considerente:
Instanţa de fond a stabilit corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor, procedând la încadrarea juridică corespunzătoare a faptelor săvârşite de aceştia, în raport de probatoriul administrat în cauză.
Astfel, s-a dovedit că prin crearea unei aparenţe de legalitate a provenienţei brazilor, inculpaţii H. şi B. i-au oferit spre vânzare părţilor civile S.O. şi S.I.
S-a reţinut că inculpaţii H.I. şi B.C. au achiziţionat circa 500 de brazi de la persoane de etnie romă, în scopul comercializării.
În acest scop, cei doi inculpaţi au cumpărat de la martorul B.Ş. o factură fiscală, o chitanţă şi un aviz de expediţie, toate în alb şi care aveau aplicate în fals ştampila Primăriei comunei Breţcu şi a SC P.L. SA Covasna, după care l-au contactat pe inculpatul T.L. cerându-i să marcheze brazii şi să aplice marca ciocanului silvic pe avizul de expediţie.
După negocierea numărului de brazi şi a preţului acestora cu părţile civile, inculpatul H. a completat în fals cele trei acte menţionate pentru un număr de 600 de brazi, în valoare totală de 18.000.000 lei.
Părţile civile au transportat brazii pentru comercializare în Tg. Mureş, unde au constatat că nu îi pot comercializa, întrucât actele de provenienţă a acestora erau false.
În această situaţie, părţile civile, în noaptea de 20 decembrie 2000, au incendiat brazii la groapa de gunoi a municipiului Tg. Mureş, după ce, în prealabil, solicitaseră inculpaţilor acte legale de provenienţă.
Aşa încât, prezentând ca adevărată o situaţie nereală şi obţinând, în acest mod, un profit, inculpaţii se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.
Faţă de aceste considerente, urmează, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., raportat la art. 410 alin. (1) partea I pct. 8 din acelaşi cod, a fi admis recursul în anulare, casându-se Decizia atacată, în sensul că se vor respinge recursurile declarate de inculpaţi.
Se vor menţine dispoziţiile hotărârilor pronunţate de instanţele de fond şi apel.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva deciziei penale nr. 786 din 31 octombrie 2002 a Curţii de Apel Braşov, privind pe intimaţii inculpaţi H.I., B.C. şi T.L.
Casează Decizia penală atacată, în sensul că, respinge recursurile declarate de inculpaţi împotriva deciziei penale nr. 70 din 9 mai 2002 a Tribunalului Covasna.
Menţine dispoziţiile acestei din urmă hotărâri şi ale sentinţei penale nr. 326 din 18 decembrie 2001 a Judecătoriei Târgu Secuiesc.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat T.L., în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 martie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 1475/2004. Penal. Art.174 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1477/2004. Penal. Art.189 alin.2, 239 alin.1... → |
---|