ICCJ. Decizia nr. 1745/2004. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1745/2004
Dosar nr. 187/2004
Şedinţa publică din 30 martie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 16 din 15 decembrie 2003, Curtea de Apel Galaţi a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul V.F.D., împotriva rezoluţiei dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi în dosarele nr. 57/2002 şi nr. 227/1117/2002 şi împotriva rezoluţiei dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Bujor în dosarul nr. 897/P/2001.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut următoarele:
Petentul V.F.D. a formulat plângere contra rezoluţiei dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, în dosarul nr. 57/2002 şi nr. 227/1117/2002, precum şi a rezoluţiei dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Bujor, în dosarul nr. 807/P/2002, solicitând anularea acestora.
În motivarea plângerii, petentul a susţinut că la data de 10 mai 2001, a făcut plângere penală la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, împotriva numiţilor: E.C., notar la Biroul notarului public Tg. Bujor, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 246, art. 288, art. 289, art. 290, art. 291 şi art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP); A.I., Secretar al Primăriei com. Corni, jud. Galaţi, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 246, art. 288, art. 289, art. 290 şi art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP); T.N. şi T.C.N., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 291 şi art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP); V.F.M., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 291 şi art. 292 din acelaşi cod.
A criticat soluţia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, de neîncepere a urmăririi penale, faţă de notarul public E.C., apreciind că probele de la dosar atestă în mod indubitabil întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 246, art. 288, art. 289, art. 290 şi art. 292, săvârşite de către notar.
S-a mai susţinut că în mod nelegal şi netemeinic, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, a dispus disjungerea cauzei şi trimiterea dosarului pentru cercetarea celorlalte persoane la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, complicitatea dintre notarul E.C. şi celelalte persoane, fiind dovedită de documentele prevăzute ca probe din declaraţiile învinuiţilor.
Că în mod nelegal şi netemeinic a dispus ca cercetările privind pe învinuiţii A.I., T.N., T.C.N. şi V.F.M., să se efectueze doar pentru infracţiunile prevăzute de art. 289 şi art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), omiţând celelalte infracţiuni pentru care a făcut sesizarea, prevăzute de art. 246, art. 288, art. 290 şi art. 291 C. pen.
A mai susţinut că, cercetările au fost continuate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Bujor (nu de Judecătoria Galaţi), cu încălcarea prevederilor art. 277 C. proc. pen., privitor la termenul de soluţionare.
Şi în sfârşit, s-a susţinut că Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Bujor, prin rezoluţia din 7 martie 2002, dată în dosarul nr. 897/P/2001, a dispus, nelegal şi netemeinic, neînceperea urmăririi penale faţă de numiţii A.I., T.N., T.N. şi V.F.M.
În consecinţă, a solicitat anularea rezoluţiilor menţionate, reluarea cercetărilor faţă de învinuiţi, pentru comiterea infracţiunilor precizate de el şi trimiterea acestora în judecată, urmând a fi obligaţi şi la plata daunelor materiale şi morale, precum şi a cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa penală nr. 12 din 4 septembrie 2002, Curtea de Apel Galaţi a respins, ca inadmisibilă, plângerea petentului V.F.D. împotriva rezoluţiei date de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, în dosarul nr. 277/1117/2002 şi a rezoluţiei date de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Bujor.
Împotriva acestei sentinţe, petiţionarul a declarat recurs şi prin Decizia penală nr. 208 din 16 ianuarie 2003, secţia penală a Curţii Supreme de Justiţie a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Galaţi.
Rejudecând cauza, Curtea de Apel Galaţi, prin sentinţa penală nr. 16 din 15 decembrie 2003,, a respins recursul, ca nefondat, cu motivarea că „faptele sesizate de petent au fost comise fie înainte fie în data de 15 mai 1996, iar plângerea a fost formulată la data de 10 mai 2001 când s-a împlinit termenul special de prescripţie a răspunderii penale, răspundere care nu mai poate fi angajată".
Nemulţumit şi de această din urmă hotărâre, în termenul legal, petentul a declarat recurs, criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală, şi a solicitat admiterea plângerii sale, astfel cum a fost formulată.
Recursul declarat de petentul V.F.D. nu este fondat.
Potrivit art. 121 alin. (1) şi art. 122 alin. (1) lit. d) C. pen., prescripţia înlătură răspunderea penală, iar termenul de prescripţie este de 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani.
De menţionat că, potrivit art. 122 alin. ultim C. pen., termenele de prescripţie se socotesc de la data săvârşirii infracţiunii.
Cum faptele sesizate de petent au fost săvârşite, fie înainte, fie în data de 15 mai 1996, iar maximul de pedeapsă prevăzut pentru aceste infracţiuni, nefiind mai mare de 5 ani, se constată că la data când petentul a formulat plângerea, 10 mai 2001, era împlinit termenul special de prescripţie a răspunderii penale, care nu mai poate fi angajată.
Aşa fiind, constatând că hotărârea pronunţată de curtea de apel este temeinică şi legală, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, va respinge recursul declarat de petentul V.F.D., ca nefondat şi va obliga pe recurent la plata sumei de 600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul V.F.D. împotriva sentinţei penale nr. 16 din 15 decembrie 2003 a Curţii de Apel Galaţi.
Obligă pe recurent la plata sumei de 600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 martie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 1744/2004. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1746/2004. Penal. Art.208 alin.1. Recurs în... → |
---|