ICCJ. Decizia nr. 1951/2004. Penal. încheiere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1951/2004
Dosar nr. 1820/2004
Şedinţa publică din 8 aprilie 2004
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 4 martie 2004 (dosarul nr. 2029/2004) Curtea de Apel Ploieşti, investită cu apelul inculpatului U.M., declarat de acesta împotriva sentinţei penale nr. 66 din 10 februarie 2004 a Tribunalului Prahova, prin care a fost condamnat la 7 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) din acelaşi cod, a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a acestuia şi, în baza art. 3001 C. proc. pen., raportat la art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen., a dispus menţinerea acestei măsuri.
Recursul declarat de inculpatul U.M. împotriva încheierii de menţinere a măsurii arestării preventive nu este fondat.
Pentru a menţine măsura arestării preventive, Curtea de Apel a avut în vedere pericolul social demonstrat de inculpat prin săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, pentru care a fost condamnat la 7 ani şi 6 luni închisoare (în timp ce o însoţea pe partea vătămată, noaptea, într-o zonă slab luminată, a agresat-o, prin lovirea cu pumnul şi doborârea acesteia la pământ, iar după ce aceasta şi-a pierdut cunoştinţa, i-a sustras din buzunar 940.000 lei), precum şi starea de recidivă a acestuia.
Aşa fiind, Curtea constată că încheierea prin care s-a menţinut măsura arestării preventive este legală şi temeinică, existând suficiente temeiuri care justifică privarea, în continuare, de libertate a inculpatului recurent.
Pentru aceste motive, urmează ca recursul să fie respins, ca nefondat, cu obligarea recurentului la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul U.M. împotriva încheierii din 4 martie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti, pronunţată în dosarul nr. 2029/2004.
Obligă recurentul inculpat la 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 aprilie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 1930/2004. Penal. Art.209 pct.2 c.pen.ant.... | ICCJ. Decizia nr. 195/2004. Penal. încheiere. Recurs → |
---|