ICCJ. Decizia nr. 2589/2004. Penal. Plângere. Recurs

Decizii penale ICCJ 2004

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2589/2004

Dosar nr. 1620/2004

Şedinţa publică din 12 mai 2004

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

G.M., cere trimiterea în judecată a P.G., judecător la Tribunalul Iaşi, pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi sustragere de înscrisuri, prevăzute de art. 246 şi art. 242 C. pen.

Reclamanta motivează, în esenţă, că judecătoarea P.G., împreună cu alte două judecătoare, C.A.S. şi C.S., au pronunţat Decizia civilă nr. 2095 din 27 septembrie 2001, prin care i s-a respins contestaţia împotriva deciziei desfacerii contractului de muncă, cu care prilej a influenţat pe cele două judecătoare şi a sustras de la dosar o încheiere.

Parchetul de pe lână Curtea de Apel Iaşi, prin rezoluţia nr. 43/P/2003 din 1 aprilie 2003, dispune neînceperea urmăririi penale împotriva P.G., în baza art. 228 alin. (6) şi art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., faptele imputate judecătoarei respective neexistând.

G.M. se plânge Curţii de Apel Iaşi, care prin sentinţa penală nr. 9 din 11 martie 2004, respinge, ca nefondată, plângerea şi o obligă pe petiţionară la 100.000 lei cheltuieli judiciare statului.

Împotriva acestei sentinţe, petiţionara declară recurs, reiterând cererea introductivă.

Recursul este nefondat.

Decizia civilă nr. 2095 din 27 septembrie 2001 a fost pronunţată, cu unanimitate de voturi şi nu există nici o dovadă că judecătoarea P.G. le-ar fi influenţat, în vreun fel, pe celelalte două judecătoare în luarea acestei decizii.

De asemenea, este lipsită de temei susţinerea recurentei că judecătoarea P.G. ar fi sustras vreun act din dosar, dosar din care nu lipseşte nici un act.

Este adevărat că Decizia, sus-menţionată, a fost redactată de către judecătoarea P.G., dar tot atât de adevărat este că această motivare a fost însuşită de către celelalte două judecătoare care au semnat Decizia.

Din oficiu, nu se constată nici un motiv de casare, care să fie luat în considerare.

Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., hotărârea atacată va fi menţinută, prin respingerea recursului, conform dispozitivului deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara G.M. împotriva sentinţei penale nr. 9 din 11 martie 2004 a Curţii de Apel Iaşi.

Obligă pe petiţionară la plata sumei de 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 mai 2004.

← ICCJ. Decizia nr. 2583/2004. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs...  ICCJ. Decizia nr. 2590/2004. Penal. Conf.comp.. Stabilirea... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2589/2004. Penal. Plângere. Recurs