ICCJ. Decizia nr. 2820/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2820/2004

Dosar nr. 1876/2004

Şedinţa publică din 25 mai 2004

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 26 din 26 ianuarie 2004, Tribunalul Mureş a respins, ca nefondată, cererea formulată de condamnatul C.I.P., de întrerupere a executării pedepsei de 6 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 144 din 22 aprilie 2003 a aceleiaşi instanţe, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 119 din 6 august 2003 a Curţii de Apel Târgu Mureş.

Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut că motivele invocate de condamnat, ţinând de situaţia grea în care se află tatăl său, grav bolnav, precum şi starea degradată a casei familiei, nu sunt dintre cele care să constituie împrejurări speciale pentru ca executarea de către el, a pedepsei, să aibă consecinţe grave pentru familia sa.

Împotriva sentinţei, condamnatul a declarat apel, motivul invocat fiind nelegalitatea hotărârii odată ce familia sa are nevoie urgentă de aportul său fizic şi material, iar continuarea executării pedepsei îi prejudiciază pe tatăl său şi fraţii rămaşi în casa părintească.

Prin Decizia penală nr. 36 din 12 martie 2004, Curtea de Apel Târgu Mureş a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat.

Nemulţumit şi de Decizia instanţei de apel, condamnatul a declarat recurs, şi în această cale de atac motivul invocat fiind situaţia grea în care se află tatăl său, grav bolnav, şi necesitatea urgentă de a-l ajuta.

Recursul declarat de condamnat nu este fondat.

Potrivit prevederilor art. 455 C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă în cazurile şi în condiţiile prevăzute în art. 453, iar la lit. c) a primului aliniat al acestui text de lege, se înscrie cazul „când din cauza unor împrejurări speciale, executarea imediată a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru familie".

Raportând la cauză aceste dispoziţii legale, se reţine că ancheta socială întreprinsă de Primăria comunei Pănet din judeţul Mureş, la domiciliul familiei condamnatului, a înscris că familia este compusă din 10 membri, dintre aceştia 5 sunt majori, nici un părinte sau frate nu lucrează permanent, iar veniturile realizate din munci ocazionale, sunt cheltuite pe băuturi alcoolice. S-a mai reţinut că şi anterior condamnării, C.I.P. muncea ocazional şi nu contribuia pe măsură, la veniturile familiei.

Faţă de cele ce preced, se reţine că în cauză nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul declarat de condamnat să fie respins ca nefondat.

În conformitate cu prevederile art. 192 C. proc. pen., condamnatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul C.I.P. împotriva deciziei penale nr. 36 A din 12 martie 2004 a Curţii de Apel Târgu Mureş.

Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 mai 2004.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2820/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs