ICCJ. Decizia nr. 2843/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2843/2004
Dosar nr. 1858/2004
Şedinţa publică din 26 mai 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 61 din 14 ianuarie 2004, Tribunalul Bucureşti a condamnat pe inculpatul C.M. la 5 ani închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de un an închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 2056 din 16 noiembrie 2001 pronunţată de Judecătoria sector 3 Bucureşti şi s-a dispus executarea alături de pedeapsa în cauză, în total, 6 ani închisoare.
S-a computat din pedeapsă durata reţinerii de 24 ore şi s-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.
În fapt s-a reţinut că în ziua de 15 iunie 2003, inculpatul C.M. s-a apropiat în fugă de partea vătămată F.S.G. care se deplasa pe str. Liviu Rebreanu din Bucureşti şi i-a smuls de la gât telefonul mobil după care a părăsit locul faptei.
Ulterior inculpatul a vândut telefonul mobil sustras unei persoane necunoscute cu suma de 1.000.000 lei.
În cursul procesului penal inculpatul a recunoscut fapta astfel cum a fost descrisă.
Prin Decizia penală nr. 124 din 23 februarie 2004, Curtea de Apel Bucureşti a respins apelul inculpatului care a cerut reindividualizarea pedepsei.
Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul care critică hotărârile pronunţate pentru modul de individualizare a pedepsei pe care o consideră prea severă, motiv de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În cauză inculpatul a comis infracţiunea de tâlhărie în formă calificată pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 5 la 20 de ani.
În cauză nu există nici o împrejurare de natură să atenueze răspunderea penală a inculpatului astfel că pedeapsa aplicată, situată la limita minimă prevăzută de lege nu poate fi legal coborâtă sub această limită.
Aşa fiind, văzând că în cauză nu există nici un alt motiv de casare care invocat din oficiu ar putea crea inculpatului o situaţie mai favorabilă Curtea, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul inculpatului, va constata că acesta este arestat în altă cauză şi-l va obliga la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.M. împotriva deciziei penale nr. 124/ A din 23 februarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2840/2004. Penal. Plângere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2844/2004. Penal. Art. 211 alin.2 c.pen.... → |
|---|
