ICCJ. Decizia nr. 2903/2004. Penal. încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2903/2004
Dosar nr. 2950/2004
Şedinţa publică din 28 mai 2004
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Pe rol fiind soluţionarea apelului declarat de inculpatul N.Şt. împotriva sentinţei penale nr. 289 din 1 martie 2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia penală şi constatându-se că acesta nu poate fi soluţionat la termenul din 22 aprilie 2004, deoarece inculpatul N.Şt., prin apărătorul său, a solicitat termen pentru pregătirea apărării, potrivit art. 160b alin. (3) C. proc. pen., s-a luat în discuţie, problema menţinerii stării de arest a inculpatului.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin încheierea din 22 aprilie 2004 a menţinut starea de arest a inculpatului N.Şt., admiţând, totodată, cererea apelantului inculpat de amânare a cauzei pentru pregătirea apărării şi acordând termen la 6 mai 2004, cu citarea inculpatului prin administraţia locului de deţinere.
S-a reţinut cu privire la starea de arest a inculpatului că din probele administrate până în prezent, în cauză, rezultă indicii temeinice că inculpatul a săvârşit faptele pentru care a fost trimis în judecată, fiind îndeplinite cerinţele art. 143 C. proc. pen.
În menţinerea măsurii arestării preventive s-a avut în vedere, de asemenea, gravitatea faptelor, faptul subzistării cumulative a condiţiilor prevăzute de art. 148 C. proc. pen., respectiv faptul că pedeapsa închisorii, pentru infracţiunile de care a fost învinuit inculpatul este mai mare de 4 ani şi existenţa probelor certe că lăsarea în libertate a inculpatului, prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul N.Şt., fără a-l motiva în scris.
Între timp, la 7 mai 2004, prin Decizia nr. 328 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-a judecat apelul inculpatului, fiind respins ca nefondat, menţinându-se, totodată, starea de arest a inculpatului şi computându-se prevenţia inculpatului, de la 25 februarie 2003, la zi.
Recursul inculpatului declarat împotriva încheierii din 22 aprilie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, a fost înaintat acestei Curţi, la data de 24 mai 2004, după respingerea apelului declarat împotriva sentinţei de condamnare şi menţinerea, prin decizie a stării de arestare preventivă.
Aceasta face ca recursul de faţă să fie nefondat.
Menţinerea stării de arest, prin Decizia prin care s-a respins apelul inculpatului recurent, demonstrează, nu numai că nu s-au schimbat cu nimic, împrejurările avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive ci şi faptul că, dimpotrivă, încă o instanţă de control judiciar, cea de apel, confirmă justeţea şi legalitatea măsurii arestării preventive.
În această situaţie, Curtea va trebui ca în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă, ca nefondat, recursul împotriva încheierii de şedinţă atacate.
De altfel, o admitere a acestui recurs, ar fi ineficientă juridic, faţă de menţinerea arestării preventive, prin Decizia pronunţată în apel.
Văzând şi reglementarea plăţii cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv, a onorariului pentru apărarea din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.Şt. împotriva încheierii de şedinţă din 22 aprilie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 1291/2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2902/2004. Penal. Legea nr.678/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2904/2004. Penal. încheiere. Recurs → |
|---|
