ICCJ. Decizia nr. 3123/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3123/2004
Dosar nr. 2260/2004
Şedinţa publică din 8 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 2886/2003 la Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, condamnatul C.I. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 15 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 781 din 11 decembrie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală.
În motivarea cererii condamnatul a arătat că este singurul susţinător al familiei sale, respectiv al mamei care este învârstă şi bolnavă, nu se poate deplasa în urma unui accident suferit, iar casa în care locuieşte a fost incendiată, devenind imposibil de locuit.
În vederea verificării susţinerilor condamnatului în cauză a fost efectuată o anchetă socială la domiciliul mamei acestuia, care au confirmat atât faptul că locuinţa acesteia a fost distrusă aproape în totalitate, cât şi faptul că aceasta (mama) este neşcolarizată şi nu a lucrat niciodată, beneficiind de ajutor social în cuantum de 740.000 lei lunar, suferind de tulburări de comportament, datorită cărui fapt nu are un domiciliu stabil, locuind la ghenele de gunoi şi cunoştinţe care o găzduiesc câteva zile.
Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, prin sentinţa penală nr. 1175 din 15 decembrie 2003, a admis cererea formulată de condamnatul C.I. şi, în temeiul art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., a dispus întreruperea executării pedepsei de 15 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 781 din 11 decembrie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, pe o durată de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii.
În motivarea acestei hotărâri prima instanţă a arătat că „împrejurarea că mama condamnatului a cărei stare de sănătate mintală este în mod serios afectată, nu mai are în prezent o locuinţă şi o sursă de venit, fiind sistată şi acordarea ajutorului social, aflându-se în stare de imposibilitate de a-şi asigura existenţa materială, constituie, în sensul art. 453 lit. c) C. proc. pen., o împrejurare specială, datorită căreia executarea pedepsei ar avea consecinţe grave pentru familia condamnatului şi justifică întreruperea executării pedepsei în condiţiile acestui text".
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pe care a criticat-o ca fiind contrară legii, întrucât împrejurările speciale, pe baza cărora se poate dispune întreruperea executării pedepsei, presupun situaţii pasagere şi nu regulate ce pot fi ameliorate substanţial, ori chiar înlăturate, într-un interval scurt de timp, ceea ce nu este cazul în speţă.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia penală nr. 220/ A din 24 martie 2004, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a desfiinţat hotărârea apelată şi rejudecând cauza a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii formulată de condamnatul C.I., pe care l-a obligat să plătească statului suma de 600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
În motivarea deciziei, instanţa de apel a arătat că, referitor la situaţia în speţă „în condiţiile în care petentul se află în executarea unei pedepse privative de libertate, situaţia mamei acesteia este cunoscută de către D.P.S., sector 2, aspect ce rezultă implicit din nota informativă întocmită de această direcţie la solicitarea instanţei de fond, existând aşadar o obligaţie legală în sarcina acestei instituţii de luare a măsurilor de ocrotire corespunzătoare".
S-a concluzionat că „situaţia familiei condamnatului, respectiv a mamei acestuia, nu poate fi rezolvată prin punerea în libertate a inculpatului, consecinţele grave putând fi evitate prin luarea măsurilor corespunzătoare de către autorităţile competente, astfel încât nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru a se dispune întreruperea executării pedepsei condamnatului".
Decizia curţii de apel a fost atacată cu recurs de către condamnatul C.I. pe care a criticat-o cu privire la greşita respingere a cererii de întrerupere a executării pedepsei, solicitând casarea acesteia şi menţinerea hotărârii primei instanţe.
Recursul declarat de condamnatul C.I. este nefondat.
Analizând actele şi lucrările de la dosar se constată că în mod temeinic şi justificat instanţa de apel a apreciat că motivele invocate de condamnat nu pot fi apreciate ca având consecinţe grave asupra familiei acestuia, respectiv al mamei, aşa cum rezultă din prevederile art. 453 lit. c) C. pen.
Într-adevăr, aşa cum a arătat şi instanţa de apel, nu se contestă că mama condamnatului se află într-o situaţie dificilă, dar acest lucru este cunoscut de autorităţi şi acestea sunt obligate să ia toate măsurile de ocrotire a acesteia.
De altfel, chiar dacă s-ar dispune întreruperea executării pedepsei, termenul de 3 luni prevăzut de lege, condamnatul nu ar fi în măsură să rezolve problemele cu care se confruntă mama sa, acesta putând sesiza chiar de la locul de deţinere organele competente să ia măsuri de apărare şi ocrotire a mamei sale.
În consecinţă, recursul declarat de condamnatul C.I., fiind nefondat, urmează a fi respins ca atare, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., şi a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul C.I. împotriva deciziei penale nr. 220 din 24 martie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3122/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3133/2004. Penal. încheiere. Recurs → |
|---|
