ICCJ. Decizia nr. 3279/2004. Penal. Plângere. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3279/2004

Dosar nr. 1002/2004

Şedinţa publică din 15 iunie 2004

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 2 din 27 ianuarie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală, a fost respinsă plângerea formulată de C.R. împotriva rezoluţiei nr. 182 din 4 februarie 2003, pronunţată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, în dosarul nr. 1143/2003.

A motivat instanţa că petiţionara a formulat plângere penală împotriva judecătoarei D.C. care a soluţionat contestaţia la executare în şedinţa publică din 14 august 2003, când a acordat cuvântul în fond procuratorului C.T. Acesta a solicitat admiterea contestaţiei şi a depus în acest sens concluzii scrise.

După acordarea cuvântului şi celeilalte părţi, petiţionarul a solicitat să i se acorde din nou cuvântul pentru a continua dezbaterea concluziilor pe fond, dar magistratul D.C. nu i-a permis, arătând că sunt suficiente concluziile scrise, iar potrivit art. 68 alin. (4) C. proc. civ., mandatarul nu poate depune concluzii decât prin avocat.

Prin rezoluţia din 22 octombrie 2003, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva judecătorului D.C., cercetată pentru infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)

S-a apreciat că instanţa a respectat dispoziţiile legale referitoare la desfăşurarea dezbaterilor, iar împotriva hotărârii pronunţate, părţile pot uza de căile de atac.

Plângerea formulată de petiţionară împotriva rezoluţiei Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, a fost apreciată ca nefondată.

Împotriva acestei sentinţe petiţionarul C.T. a declarat recurs, întrucât respingerea acţiunii formulate constituie un abuz în serviciu, săvârşit de judecător.

Recursul declarat de petiţionar nu este fondat.

Hotărârea pronunţată de instanţa de fond prin care a fost respinsă plângerea petiţionarului împotriva rezoluţiei parchetului prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva judecătorului D.C., este legală şi temeinică.

Părţile nemulţumite cu privire la o hotărâre judecătorească pot exercita căile de atac, neexistând temei legal pentru a se reţine împotriva judecătorului care a pronunţat hotărârea, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, atâta vreme cât nu s-a făcut dovada că magistratul a acţionat cu ştiinţă pentru a vătăma interesele unei părţi.

Recursul declarat de petiţionar nu este fondat urmând a fi respins în conformitate cu art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat dec petiţionarul C.T. împotriva sentinţei penale nr. 2 din 27 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Piteşti.

Obligă recurentul petiţionar la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 600.000 lei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 iunie 2004.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3279/2004. Penal. Plângere. Recurs