ICCJ. Decizia nr. 326/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.326/2004
Dosar nr. 5268/2003
Şedinţa publică din 20 ianuarie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 852 din 30 septembrie 2003 Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a condamnat pe inculpatul N.I., la 8 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (21) lit. c) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Pe latură civilă, în baza dispoziţiilor art. 14 şi art. 346 C. proc. pen., cu referire la art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat la plata sumei de 3.000.000 lei despăgubiri civile către partea civilă T.O.D.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În jurul orelor 11,00, din dimineaţa zilei de 14 iunie 2003, inculpatul, fost îngrijitor la imobilul situat în Bucureşti, str. Ion Câmpineanu, a pătruns în clădire, a urcat la et. 7 şi, pe scara de serviciu, escaladând geamul băii, a intrat în apartamentul locuit de familia T. De aici, dintr-o cameră, a luat un telefon mobil, dar a fost surprins de locatara apartamentului, T.O.D. pe care a îmbrâncit-o şi lovit-o, ulterior dispărând pe scările imobilului.
Telefonul mobil a fost vândut de inculpat în schimbul sumei de 250.000 lei.
Partea vătămată l-a identificat pe inculpat şi a sesizat organele în drept.
Inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei în ambele faze ale procesului penal.
Împotriva sentinţei, inculpatul a declarat apel, motivul invocat fiind netemeinicia pedepsei aplicate, odată ce el a recunoscut săvârşirea faptei, nu are antecedente penale şi are o situaţie materială grea.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia penală nr. 672 din 10 noiembrie 2003 a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs, cazul de casare invocat fiind cel prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., respectiv s-a aplicat pedeapsa greşit individualizată, în raport cu prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Recursul declarat nu este fondat.
Procedând la aplicarea pedepsei, în acord cu art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), text de lege care stabileşte criteriile generale de individualizare, instanţa a avut în vedere pericolul social grav al faptei, acesta rezidând în atingerea adusă integrităţii fizice a persoanei vătămate, dar şi patrimoniului ei, împrejurărilor în care a acţionat inculpatul, prin pătrunderea în locuinţă, sustragerea bunului şi, ulterior, prin întrebuinţarea de violenţe pentru a-şi asigura fuga, dar şi persoana făptuitorului, fără antecedente penale, toate acestea conducând la pedeapsa de 8 ani închisoare, orientată deci spre minimul prevăzut de textul incriminator.
Executarea pedepsei în regim de privare de libertate corespunde şi scopului ei, aşa cum prevede art. 52 C. pen., respectiv prevenţia generală şi specială.
Ca atare, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
Conform art. 192 C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat să plătească cheltuielile judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.I. împotriva deciziei penale nr. 672/ A din 10 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Deduce din pedeapsa aplicată, timpul reţinerii şi al arestării preventive de la 17 iunie 2003, la 20 ianuarie 2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.500.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 ianuarie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 3259/2004. Penal. Recuzare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 327/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
---|