ICCJ. Decizia nr. 3472/2004. Penal. Art.211 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3472/2004
Dosar nr. 2425/2004
Şedinţa publică din 23 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 454 din 16 iulie 2003 a Tribunalului Constanţa, secţia penală, inculpatul R.F.V., a fost condamnat la 3 ani închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c), cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.
Totodată, tribunalul a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 2 august 2002 la 28 martie 2003 şi a obligat pe inculpat să plătească 1.120.000 lei despăgubiri părţii civile C.D. şi 2.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a reţinut în fapt că inculpatul a convieţuit în concubinaj cu fiica părţii vătămate C.D., la locuinţa acesteia, până la data de 8 august 2002, când s-au despărţit şi a părăsit locuinţa.
Întrucât i-au rămas unele bunuri personale şi acte personale, la data de 26 august 2002, inculpatul a revenit la locuinţa fostei concubine şi a solicitat părţii vătămate restituirea lor.
Fiind refuzat, date fiind şi relaţiile conflictuale anterioare, inculpatul a lovit-o cu piciorul în spate şi în timp ce partea vătămată a căzut la sol, i-a smuls poşeta din mână şi a sustras suma de 1.120.000 lei şi buletinul de identitate al fostei sale concubine.
Anterior, inculpatul a mai avut un conflict cu partea vătămată, împrejurare în care a lovit-o în zona capului, producându-i un traumatism cranio-cerebral, în urma căruia a fost internată în spital.
Prin Decizia penală nr. 90 din 20 aprilie 2004 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, prin care solicita reducerea pedepsei.
Împotriva acestei decizii inculpatul R.F.V. a declarat recurs, solicitând prin apărătorul său reducerea pedepsei, temei de casare, prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
La aplicarea pedepsei instanţa de fond a avut în vedere criteriile de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), în care sens a ţinut seama de gradul de pericol social concret al infracţiunii comise în împrejurările de fapt expuse, şi anume, pe fondul relaţiilor conflictuale avute cu fosta sa concubină şi mama acesteia, supărată că nu i se restituie unele acte, a sustras prin violenţă, o sumă de bani pe care şi-a însuşit-o cât şi al persoanei sale (nu are antecedente penale şi a mai avut o atitudine agresivă faţă partea vătămată), astfel că prin reţinerea de circumstanţe atenuante i-a stabilit o pedeapsă orientată sub limita minimă prevăzută de lege, care este necesară pentru reeducarea sa şi prevenirea comiterii altor infracţiuni.
În consecinţă, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat şi a fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.F.V., împotriva deciziei penale nr. 90/ P din 20 aprilie 2004 a Curţii de Apel Constanţa.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3471/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3478/2004. Penal. Plângere. Recurs → |
|---|
