ICCJ. Decizia nr. 3727/2004. Penal. Decretul nr.328/1966. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3727/2004
Dosar nr. 2810/2004
Şedinţa publică din 2 iulie 2004
Asupra recursului în anulare de faţă,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 2628 din7 mai 2002, pronunţată în dosarul nr. 117/2001, Judecătoria Iaşi a condamnat pe inculpatul D.P. la:
- 6 luni închisoare, în baza art. 36 alin. (2) din Decretul nr. 328/1966 şi art. 37 lit. a) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 36 alin. (2) din Decretul nr. 328/1966;
- un an închisoare, în baza art. 37 alin. (3) din Decretul nr. 328/1966 şi art. 37 lit. a) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 37 alin. (3) din Decretul nr. 328/1966.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele, stabilindu-se pedeapsa rezultantă de un an închisoare.
În baza art. 83 C. pen., a fost revocată suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 555 din 3 februarie 2000 a Judecătoriei Iaşi, pedeapsă ce s-a adăugat pedepsei aplicate prin sentinţă, urmând ca inculpatul să execute în total pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.
Instanţa a reţinut că, în seara zilei de 3 noiembrie 2000, în jurul orei 19,30, un echipaj al poliţiei rutiere care efectua activităţi de control şi supraveghere a traficului rutier în zona străzii Aurel Vlaicu din Iaşi a observat când inculpatul D.P. a oprit autoturismul, simulând apoi remedierea unei defecţiuni tehnice. Întrucât inculpatul emana halenă alcoolică, a fost condus la Spitalul de Urgenţă pentru recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Inculpatul a refuzat, deşi i s-a atras atenţia că fapta sa constituie infracţiune. Organele de poliţie au mai constatat că permisul de conducere al inculpatului era reţinut în vederea anulării.
Prin Decizia penală nr. 1442 din 19 decembrie 2002, Tribunalul Iaşi a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat. Instanţa a reţinut că pedeapsa aplicată inculpatului a fost bine individualizată.
Prin Decizia penală nr. 847 din 23 septembrie 2003, Curtea de Apel Iaşi a admis recursul declarat de inculpat, a casat cele două hotărâri atacate şi, rejudecând cauza, a constatat graţiată pedeapsa anterioară de 2 ani şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 555 din 3 februarie 2000 a Judecătoriei Iaşi, în baza art. 1 din Legea nr. 543/2002, punând în vedere inculpatului dispoziţiile art. 7 din aceeaşi lege.
Conform art. 120 alin. (2) C. pen., a stabilit termenul de încercare la 2 ani şi 6 luni.
Inculpatul urma să execute un an închisoare. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale hotărârilor.
Împotriva acestei ultime decizii, în baza art. 409 şi a art. 410 alin. (1) partea I pct. 71 teza I C. proc. pen., Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declarat recurs în anulare.
Motivul invocat a vizat încălcarea de către instanţa de recurs a prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 543/2002, prin care sunt exceptaţi de la graţiere cei condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă.
Recursul în anulare este întemeiat pentru următoarele argumente:
Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 543/2002, graţierea nu se aplică celor condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă, precum şi celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare.
Exceptarea infractorilor recidivişti de la graţiere vizează pe toţi cei care au dobândit această calitate înainte de data intrării în vigoare a legii de graţiere.
În speţă, inculpatul D.P. a devenit recidivist la 3 noiembrie 2000, dată la care a săvârşit infracţiunile pentru care a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de un an închisoare.
Prin urmare la data intrării în vigoare a Legii nr. 543/2002, inculpatul avea statutul de recidivist, fiind exceptat de la graţiere conform art. 4 alin. (1) din lege, astfel cum corect au reţinut instanţa de fond şi instanţa de apel.
Întrucât Decizia instanţei de recurs, prin care s-a aplicat legea de graţiere unui infractor recidivist, este contrară legii şi, anume, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 543/2002, aceasta va fi casată, recursul în anulare fiind întemeiat.
Vor fi menţinute sentinţa penală nr. 2628/2002 a Judecătoriei Iaşi şi Decizia penală nr. 1442/2002 a Tribunalului Iaşi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva deciziei penale nr. 847 din 23 septembrie 2003 a Curţii de Apel Iaşi, privind pe inculpatul D.P.
Casează Decizia penală sus-menţionată şi menţine sentinţa penală nr. 2628/2002 a Judecătoriei Iaşi şi Decizia penală nr. 1442/2002 a Tribunalului Iaşi.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 iulie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3723/2004. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3729/2004. Penal. Cont.exec. Recurs → |
|---|
