ICCJ. Decizia nr. 3914/2004. Penal. Conlfict de competenţă. Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3914/2004
Dosar nr. 3098/2004
Şedinţa publică din 9 iulie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 124 din 23 ianuarie 2004, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti şi-a declinat competenţa pentru soluţionarea plângerii penale formulate de părţile vătămate N.G. şi T.S., pentru comiterea infracţiunilor de lovire, prevăzute şi pedepsite de art. 180 alin. (1) C. pen.; insultă prevăzută de art. 205 C. pen. şi ameninţare, prevăzută de art. 193 C. pen.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria sectorului 1 a reţinut că partea vătămată, inculpat N.G. avea la data faptelor deduse judecăţii calitatea de ofiţer în cadrul Ministerulu.
Administraţiei şi Internelor (gradul de colonel), calitate ce o deţine şi în prezent.
În temeiul disp. art. 64 din Legea nr. 360/2002, privind statutul poliţistului, competenţa de a judeca în fond infracţiunile săvârşite de ofiţeri (până la gradul de comisar şef inclusiv) aparţine Curţii de Apel, astfel încât, competenţa pentru soluţionarea plângerilor penale revine Curţii de Apel Bucureşti.
Curtea de Apel Bucureşti analizând şi verificând plângerile penale formulate de partea vătămată N.G. şi partea vătămată T.S., precum şi probele existente la dosarul cauzei, a constatat şi reţinut următoarele:
Partea vătămată N.G. a formulat plângere împotriva inculpatului T.S., pentru săvârşirea infracţiunilor de lovire sau alte violenţe, insultă şi ameninţare, prevăzute şi pedepsite de art. 180 alin. (1), art. 205 şi art. 193 C. pen., motivându-şi plângerea, prin faptul că în ziua de 29 septembrie 2003, în momentul în care a dorit să intre în scara blocului unde locuieşte, a fost agresat fizic şi verbal (lovit şi înjurat) de inculpatul T.S., care locuieşte la scara alăturată a aceluiaşi bloc, situat în Bucureşti, str. Borşa, sector 1. A mai arătat partea vătămată că a doua zi, acelaşi inculpat i-a adresat mai multe ameninţări.
Partea vătămată-inculpat T.S. a depus plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1, la data de 23 septembrie 2003, arătând că inculpatul, parte vătămată N.G. l-a lovit şi l-a îmbrâncit şi se face vinovat de comiterea infracţiunii prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen.
Plângerea penală a fost înaintată Judecătoriei sectorului 1, formându-se astfel dosarul nr. 14935/2003, care a fost conexat la dosarul nr. 14934/2003, având în vedere dispoziţiile art. 34 lit. d) şi art. 36 C. proc. pen.
Inculpatul N.G. a solicitat declinarea soluţionării cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, arătând că are calitatea de ofiţer, în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, prezentând legitimaţia de serviciu.
Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că infracţiunile pentru care s-au plâns cele două părţi vătămate nu au nici un fel de legătură cu calitatea de ofiţer a părţii vătămate-inculpat N.G.
Faptele pentru care instanţa de judecată a fost investită, respectiv lovire, insultă şi ameninţare, sunt de competenţa judecătoriei, conform dispoziţiilor art. 25, raportat la art. 279 C. proc. pen.
Dispoziţiile art. 64 din Legea nr. 360/2002, coroborate cu dispoziţiile art. 281 alin. (1), lit. d) C. proc. pen., nu sunt aplicabile în cauză.
Prin încheierea din 19 martie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a admis excepţia de necompetenţă materială, invocate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pentru soluţionarea plângerilor penale formulate de părţile vătămate, inculpaţi N.G. şi T.S., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 180, art. 205 şi art. 193 C. pen.
A dispus scoaterea de pe rolul Curţii de Apel Bucureşti a dosarului penal şi trimiterea cauzei pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, s-a format dosarul nr. 3098/2004, având ca obiect soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între Judecătoria sectorului 1 Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în cauză privind pe petiţionarii N.G. şi T.S.
Verificând actele dosarului cauzei, Curtea constată următoarele:
Partea vătămată inculpat N.G. avea, la data săvârşirii faptelor deduse judecăţii, calitatea de ofiţer în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (grad de colonel).
Potrivit dispoziţiilor art. 64 din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, competenţa de a judeca în fond infracţiunile săvârşite de ofiţeri, până la gradul de comisar şef inclusiv, aparţine Curţii de Apel.
Pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., Curtea de Apel judecă în primă instanţă infracţiunile date prin lege specială în competenţa sa.
În consecinţă, raportând actele dosarului cauzei la textele de lege menţionate, urmează ca, în cauză, competenţa de soluţionare să fie stabilită în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petiţionarii N.G. şi T.S. în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 iulie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3912/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 392/2004. Penal. Art.174 c.pen. Recurs → |
|---|
