ICCJ. Decizia nr. 4800/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs

Decizii penale ICCJ 2004

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 4800/2004

Dosar nr. 4372/2004

Şedinţa publică din 27 septembrie 2004

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 714 din 25 mai 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de condamnatul V.T. pentru întreruperea executării pedepsei închisorii.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:

V.T. a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 245 din 19 martie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1239 din 12 martie 2003 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală, la pedeapsa de 10 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

S-a mai reţinut că motivul invocat de condamnat, respectiv, că părinţii săi sunt grav bolnavi şi locuiesc într-o casă aflată într-un stadiu avansat de degradare, nu se înscrise cazului prevăzut de art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia nr. 486 din 25 iunie 2004, a respins, ca nefondat, apelul formulat de petent.

Împotriva acestei decizii, condamnatul a declarat recurs prin care a solicitat admiterea cererii sale şi întreruperea executării pedepsei, invocând aceleaşi motive pe care le-a prezentat în cererea iniţială şi apoi în apel.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispoziţiilor art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă „când din cauza unor împrejurări speciale, executarea imediată a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează."

Din datele dosarului, respectiv, referatul de anchetă socială efectuat în cauză a rezultat că părinţii petentului locuiesc într-o casă pe care au cumpărat-o în anul 1995, compusă din 3 camere, hol şi bucătărie, construită din cărămidă şi învelită cu carton şi nici unul dintre aceştia nu suferă de vreo afecţiune.

Pe baza datelor menţionate, instanţele au concluzionat just că motivele invocate de petent nu constituie o împrejurare specială, în sensul prevederilor legale pentru a determina întreruperea executării pedepsei.

Ca atare, pentru considerentele expuse, urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a se respinge decursul declarat de condamnat, ca nefondat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul V.T. împotriva deciziei penale nr. 486 din 25 iunie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Obligă pe recurentul condamnat să plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 septembrie 2004.

← ICCJ. Decizia nr. 4798/2004. Penal. Revizuire. Recurs  ICCJ. Decizia nr. 4816/2004. Penal. Art.211 c. pen. Recurs →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4800/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs