ICCJ. Decizia nr. 4905/2004. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 137 din 2 februarie 2004, Tribunalul București, secția I penală, a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de condamnatul B.C.A., prin care a solicitat întreruperea executării pedepsei de 20 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 295/2001 a aceluiași tribunal.
S-a reținut, din referatul de anchetă socială efectuat în cauză că motivele invocate de condamnat, părinții sunt bătrâni și bolnavi, nu constituie "împrejurări speciale", în sensul art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., din cauza cărora executarea pedepsei să aibă consecințe grave asupra familiei condamnatului.
Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia nr. 199/ A din 18 martie 2004, a respins, ca nefondat, apelul petiționarului.
împotriva acestei decizii, condamnatul a declarat recurs.
Din examinarea lucrărilor dosarului rezultă, într-adevăr că, în cauză, nu sunt întrunite condițiile expres prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. c), raportat la art. 455 C. proc. pen., care au impus întreruperea executării pedepsei aplicate, împrejurările invocate nefiind dintre acelea care au fost schimbate printr-o întrerupere temporală a executării, recursul declarat de petiționar a fost respins, ca nefondat, și obligat acesta la cheltuieli judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6910/2004. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6471/2004. Penal → |
|---|
