ICCJ. Decizia nr. 5186/2004. Penal. Revizuire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5186/2004
Dosar nr. 4731/2004
Şedinţa publică din 12 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 40/CEA/2004 la Tribunalul Constanţa, condamnatul M.G. a solicitat revizuirea sentinţei penale nr. 629 din 10 decembrie 2002 a Tribunalului Constanţa.
În motivarea cererii condamnatul a arătat că este singurul autor al infracţiunii de omor deosebit de grav pentru care a fost condamnat şi că, în mod eronat s-a reţinut vinovăţia şi au fost condamnaţi şi numiţii B.P. şi S.I., în calitate de participanţi.
În cererea de revizuire, condamnatul a mai făcut precizarea că această împrejurare a fost adusă la cunoştinţa completelor de judecată, însă nu a fost avută în vedere, solicitând reluarea judecăţii, efectuarea unei reconstituiri a faptei la faţa locului şi, în final, achitarea celor două persoane menţionate.
În cauză au fost efectuate acte de cercetare, conform art. 399 C. proc. pen., de către procuror care în urma verificărilor făcute, prin referatul întocmit şi trimis instanţei de judecată, a opinat pentru respingerea cererii, întrucât motivele invocate de condamnat nu fac parte dintre cele expres şi limitativ arătate în art. 394 C. proc. pen., în sensul că au fost cunoscute de instanţe la data judecării cauzei în fond, apel şi recurs.
Tribunalul Constanţa, prin sentinţa penală nr. 29/ CEA din 15 iunie 2004, a respins cererea de revizuire formulată de revizuientul condamnat.
În motivarea acestei hotărâri, s-a arătat, în esenţă, că verificând actele şi lucrările de la dosarele în care s-a pronunţat hotărârile de condamnare şi, respectiv, exercitat căile de atac, rezultă că toţi cei trei inculpaţi M.G., B.P. şi S.I. au recunoscut şi regretat sincer fapta comisă, detaliind modul în care au comis-o, situaţie în care nu se poate vorbi de existenţa unor fapte sau împrejurări ce au fost cunoscute de instanţe la soluţionarea cauzei.
S-a concluzionat că din moment ce motivul invocat nu se încadrează în nici unul din cazurile arătate în art. 394 lit. a) – d) C. proc. pen., cererea de revizuire urmează a fi respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul M.G. prin care a reiterat motivul invocat şi la judecata în fond şi anume faptul că este singurul autor al faptei de omor, numiţii B.P. şi S.I.J., condamnaţi în cauză, fiind nevinovaţi întrucât nu au participat la uciderea victimei.
Curtea de Apel Constanţa, prin Decizia penală nr. 165/ P din 27 iulie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul – revizuient M.G., cu motivarea că în mod corect prima instanţă a respins cererea de revizuire din moment ce motivul pe care se bazează aceasta, lipsa de vinovăţie a numiţilor B.P. şi S.I.J., nu face parte dintre cele enumerate expres şi limitativ în art. 394 C. proc. pen., în sensul că nu constituie o împrejurare nouă ori necunoscute de instanţe.
Decizia Curţii de apel a fost atacată cu recurs de către condamnatul M.G., pe care a criticat-o pentru acelaşi motiv invocat şi la judecata în apel şi anume neparticiparea la săvârşirea faptei de omor şi a numiţilor B.P. şi S.I.J.
Recursul declarat de condamnat este nefondat.
În articolul 394 C. proc. pen., sunt arătate motivele pentru care se poate cere revizuirea unei hotărâri judecătoreşti, între care şi descoperirea unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei [(art. 394 lit. a) C. proc. pen.)].
În cauză, în mod corect instanţele de fond şi apel au hotărât că acest motiv nu se circumscrie cazului de revizuire invocat de condamnat, din moment ce susţinerile acestuia au fost invocate şi în cursul judecăţii, deci erau cunoscute de instanţele de judecată, iar în cauză nu au apărut dovezi noi care să contrazică probele care au stat la baza condamnării celor două persoane, care în mod constant şi-au recunoscut vinovăţia.
În consecinţă, recursul declarat de condamnatul M.G. fiind nefondat urmează a fi respins ca atare, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. şi a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient M.G. împotriva deciziei penale nr. 165 din 27 iulie 2004 a Curţii de Apel Constanţa.
Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5185/2004. Penal. Revizuire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5198/2004. Penal. Art. 183 c. pen. Recurs → |
|---|
