ICCJ. Decizia nr. 5185/2004. Penal. Revizuire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5185/2004
Dosar nr. 3643/2004
Şedinţa publică din 12 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 87 din 7 aprilie 2004, Tribunalul Sibiu, secţia penală, a respins cererea de revizuire formulată de condamnatul S.N., împotriva sentinţei penale nr. 250 din 20 noiembrie 2002 a Tribunalului sibiu (rămasă definitivă prin nerecurare la data de 20 mai 2003), prin care a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, prevăzută şi pedepsită de art. 208 alin. (1), raportat la art. 209 alin. (1) lit. g), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), respectiv, distrugere şi semnalizare falsă, prevăzută şi pedepsită de art. 276 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod, cu motivarea că nu se face vinovat de săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa.
Respingând cererea, instanţa a reţinut că „revizuirea unei hotărâri judecătoreşti, poate fi solicitată conform art. 394 C. proc. pen., pentru motive strict determinate, precizate în mod expres şi limitativ".
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, prin Decizia nr. 209 din 1 iunie 2004 a respins ca nefondat apelul formulat de condamnat împotriva sentinţei menţionate, constatând că printre cazurile de revizuire a unei hotărâri judecătoreşti nu se regăseşte şi acela al lipsei vinovăţiei, invocată de revizuient, după ce acesta şi-a recunoscut-o.
În termen legal, prin cererea trimisă din penitenciar, revizuientul condamnat a declarat recurs nemotivat împotriva deciziei, pe care l-a susţinut, cu prilejul judecării acestuia, în sensul că, a fost condamnat pe nedrept, deoarece nu se consideră vinovat de săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa, neştiind ce vor să facă ceilalţi participanţi el indicându-le doar locul, acela.
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată, în baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, recursul nefondat, urmând a fi respins.
În acest sens, conform dispoziţiilor cuprinse în art. 393 C. proc. pen., hotărârile judecătoreşti definitive pot fi supuse revizuirii în cazurile expres şi limitativ, prevăzute de art. 394 în literele de la a) la e).
Motivul invocat de condamnat neregăsindu-se printre cele avute în vedere de legiuitor, cum se reţine, dealtfel, şi în referatul întocmit de procuror, secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul revizuient S.N. şi îl va obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient S.N., împotriva deciziei penale nr. 209/ A din 1 iunie 2004 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5184/2004. Penal. Art.522 alin.1 c.pr.pen.... | ICCJ. Decizia nr. 5186/2004. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
