ICCJ. Decizia nr. 5609/2004. Penal. încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5609/2004
Dosar nr. 3857/2004
Şedinţa publică din 29 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, prin rezoluţia din 30 iunie 2003, a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de N.A., judecător, pentru infracţiunea de represiune nedreaptă (art. 268 C. pen.), faţă de J.A., judecător şi L.P.H., procuror, pentru infracţiunea prevăzută de art. 246 şi art. 323 C. pen., iar faţă de P.S., consilier juridic, pentru infracţiunea prevăzută de art. 259 C. pen.
Prin plângerea penală făcută de B.G., s-a solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara efectuarea de cercetări penale faţă de cei trei magistraţi şi faţă de consilierul juridic, susţinând petentul că N.A. judecător, cu rea-credinţă a ignorat excepţia de tardivitate a plângerii prealabile formulată împotriva sa de către P.S., urmărind prin aceasta să-l condamne, iar ceilalţi doi magistraţi s-au solidarizat cu judecătorul care judecă cauza.
Cu privire la consilierul juridic P.S., a arătat că acesta l-a denunţat calomnios, cu scopul de a ascunde fapte penale (falsuri), pe care le-a comis pe parcursul judecării dosarului civil nr. 832/2000 al Judecătoriei Timişoara.
Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, prin încheierea nr. 67/ PJ din 14 iunie 2004, a respins plângerea petentului B.G. formulată împotriva rezoluţiei dată de procuror.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Timişoara a reţinut următoarele:
În procesul penal intentat de B.D., fiica petentului, împotriva pârâţilor Spitalul Clinic Judeţean nr. 1 Timişoara, Consiliul Local Timişoara, a fost depus un înscris, prin care îl încriminează pe consilierul juridic P.S. de comiterea infracţiunilor de fals, uz de fals şi trafic de influenţă.
P.S. a formulat plângere penală, pentru calomnie, cauza fiind înregistrată sub nr. 27106/2002, la Judecătoria Timişoara şi repartizată spre soluţionare judecătorului N.A., care până în prezent nu s-a pronunţat, întrucât nu este finalizată cercetarea judecătorească.
Cererea de recuzare a judecătorului N.A. a fost respinsă de către judecătorul J.A., cu motivarea inexistenţei cazului de incompatibilitate invocat de petent.
În această situaţie, se arată că în mod corect s-a reţinut că judecătorul N.A. nu a pus în mişcare acţiunea penală şi nu a dispus arestarea învinuitului, investirea instanţei de judecată s-a făcut la plângerea prealabilă a părţi vătămate P.S., astfel că nu există infracţiunea prevăzută de art. 268 C. pen., reclamată de petent.
De asemenea, se arată că, prin respingerea cererii de recuzare, la judecarea căreia a participat şi procurorul L.P.H., nu sunt realizate elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor personale şi ale asocierii pentru săvârşirea de infracţiuni, întrucât fiecare dintre magistraţii care au participat la judecarea cauzei, au acţionat în virtutea competenţei, exercitându-şi în mod corect atribuţiile de serviciu.
Referitor la infracţiunea de denunţare calomnioasă, pretins a fi comisă de P.S., se arată că s-a stabilit că fapta nu există, întrucât cercetarea judecătorească cu privire la infracţiunea de calomnie pentru care B.G. a fost chemat în judecată nu este terminată.
Faţă de cele menţionate, s-a conchis că plângerea penală nu este fondată, întrucât rezoluţia de neînceperea urmării penale este legală.
Împotriva încheierii nr. 67/ PJ din 14 iunie 2004, a declarat recurs petentul B.G., pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub următoarele aspecte: întâi, pentru că cercetarea judecătorească, în cauza părţii vătămate P.S., s-a terminat, prin achitarea petentului, pentru infracţiunea prevăzută de art. 206 C. pen.; în al doilea rând, pentru că în raport de soluţia de achitare, există infracţiunile reclamate de el.
Recursul este nefondat.
Este adevărat că, Judecătoria Timişoara, potrivit sentinţei penale nr. 985 din 16 aprilie 2004, aflătoare la dosarul cauzei, l-a achitat pe B.G. de sub învinuirea infracţiunii prevăzută de art. 206 C. pen., reclamată de P.S.
Dar soluţia de achitare pronunţată chiar de N.A., indiferent dacă a rămas sau nu definitivă, nu este de natură să justifice existenţa faptelor, pretins a fi fost săvârşite de cei trei magistraţi (N.A., J.A. şi L.P.H.), întrucât, aşa cum rezultă din probele administrate, la care instanţa de fond a făcut referire, aceştia au acţionat în limitele competenţei prevăzute de lege; din probele administrate nu rezultă că N.A., judecător, pe parcursul soluţionării plângerii prealabile a părţii vătămate P.S. ar fi săvârşit vreun act infracţional, de natura infracţiunii prevăzută de art. 268 C. pen.; totodată, nu rezultă nici existenţa infracţiunilor prevăzute de art. 246 şi art. 323 C. pen., pretins a fi săvârşite de J.A. şi L.P.H., cu ocazia soluţionării cererii de recuzare a judecătorului N.A.
În privinţa lui P.S., care l-a acţionat în judecată pe petent, pentru infracţiunea prevăzută de art. 206 C. pen., nu au existat, de asemenea, elemente care să justifice o altă soluţie decât cea de neînceperea urmăririi penale, respectiv de respingere a plângerii petentului.
Faţă de cele menţionate, soluţia primei instanţe este legală şi temeinică, iar recursul fondat, urmând să fie respins, cu cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul B.G. împotriva încheierii nr. 67/ PI din 14 iunie 2004 a Curţii de Apel Timişoara, pronunţată în dosar nr. 3155/P/2004.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 600.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5608/2004. Penal. Contestaţie executare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5610/2004. Penal. Plîngere. Recurs → |
|---|
