ICCJ. Decizia nr. 5629/2004. Penal

Prin sentința penală nr. 173 din 4 mai 2004, Tribunalul Gorj a condamnat pe inculpatul I.E.M. la 12 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 174 - art. 176 lit. d) C. pen., 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 197 alin. (1) C. pen., 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (21) lit. a) și c) C. pen., 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.

Conform art. 33 - art. 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare.

S-au interzis drepturile prevăzute de art. 71 - art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), după împlinirea vârstei de 18 ani.

S-a computat din pedeapsă arestul preventiv de la 7 ianuarie 2004 și s-a menținut starea de arest.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:

La data de 2 ianuarie 2004, inculpatul s-a hotărât să sustragă bani de la victima P.A., în vârstă de 73 de ani, despre care știa că locuiește singură.

în acest scop, s-a deplasat la locuința victimei, încercând să intre în casă sub pretextul că are nevoie de bani pentru a cumpăra medicamente mamei sale, care este bolnavă.

Bănuind că este un pretext, P.A. nu i-a permis accesul în locuință, cerându-i să plece.

Inculpatul însă a profitat de neatenția victimei, a intrat în casă și dintr-un sertar a furat suma de un milion lei.

Surprins de victimă, care a început să strige, inculpatul a luat un topor și i-a aplicat mai multe lovituri în cap, observând că nu a decedat, a întreținut cu aceasta un raport sexual, iar apoi pentru a o împiedica să îl denunțe și pentru a fi sigur că a murit, a lovit-o cu un cuțit în zona cervicală.

A părăsit apoi locuința, încuind ușa cu cheia pe care a luat-o asupra sa, ascunzând-o în acoperișul casei părintești.

A doua zi, victima P.A. a fost găsită de martora M.V., care a anunțat poliția.

Raportul de constatare medico-legală nr. 14/2004 al S.M.L. Gorj concluzionează că moartea victimei P.A. a fost violentă, s-a datorat hemoragiei externe, a plăgilor tăiate cervicale cu secționarea completă a pachetului vasculo-nervos drept, traheei și esofagului până la planul osos cervical, însoțit și de fracturarea oaselor bolții și bazei craniului, putând fi produse cu un corp tăietor-despicător (topor) și cu un corp tăietor (cuțit).

De asemenea, s-a constatat prezența spermatozoizilor în secreția vaginală, ceea ce atestă un raport sexual recent.

Faptele reținute au fost dovedite cu declarațiile martorilor J.I., C.V., G.C., M.V., A.I., procesele verbale de cercetare la fața locului, raportul de constatare medico-legală, raportul de constatare tehnico - științifică dactiloscopică, procesele verbale de confruntare coroborate cu recunoașterea inculpatului.

Apelul declarat de inculpatul I.E.M. a fost respins de Curtea de Apel Craiova, care prin decizia nr. 422 din 27 septembrie 2004 a admis apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, numai sub aspectul încadrării juridice a infracțiunii de tâlhărie în dispozițiile art. 211 alin. (2) lit. b) C. pen. și alin. (21) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. proc. pen., menținând pedepsele aplicate de tribunal.

împotriva deciziei a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și inculpatul I.E.M.

Cu privire la recursul parchetului

S-a solicitat admiterea recursului în temeiul art. 38515 pct. 2 și art. 3859pct. 14 C. proc. pen., în sensul majorării pedepselor aplicate inculpatului pentru fiecare infracțiune în parte, precum și aplicarea unui spor în condițiile art. 34 lit. b) C. pen.

Recursul este fondat.

Faptele multiple comise de inculpat sunt de o gravitate deosebită și se impune un tratament sancționator mai sever.

A acționat cu premeditare în vederea săvârșirii infracțiunii de tâlhărie, pentru a-și atinge scopul a folosit violențe deosebite și multiple asupra victimei, o femeie în vârstă de 73 de ani.

Profitând de agonia acesteia, a violat-o, toate aceste acțiuni conjugate conducând la concluzia pericolului social deosebit ce îl prezintă, deși este minor la data săvârșirii faptei având 15 ani.

Provine dintr-o familie dezorganizată, nu are reprezentarea corectă a valorilor sociale fundamentale, viața, integritatea corporală și bunurile persoanei.

în aceste condiții, pedeapsa de numai 12 ani (aplicată pentru omor deosebit de grav) este neîndestulătoare, deși ea este aproape de maximul prevăzut de art. 176 lit. d) C. proc. pen., de 12 ani și 6 luni, ținând cont de starea de minoritate a inculpatului.

Dat fiind multitudinea faptelor, pericolul lor social se impune aplicarea unui spor de pedeapsă de 3 ani, astfel că, în urma contopirii pedepselor aplicate acestuia și executării celei mai grele de 12 ani închisoare, inculpatul I.E.M. va executa pedeapsa de 15 ani închisoare.

Cu privire la recursul inculpatul I.E.M.

S-a solicitat în principal admiterea recursului, invocându-se ca temei dispozițiile art. 3859pct. 18 C. proc. pen., o eroare gravă de fapt, considerându-se că inculpatul a fost greșit condamnat, nefiind autorul infracțiunii deci urmează a fi achitat în baza art. 11 pct. 2 lit. b), combinat cu art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

în subsidiar, s-a cerut reducerea pedepsei, motiv prevăzut de art. 3859pct. 14 C. proc. pen.

Ambele motive sunt neîntemeiate și, în consecință, recursul inculpatului va fi respins, ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Probele administrate în cauză, testimoniale, cât mai ales cele științifice, conturează pe deplin vinovăția inculpatului.

Astfel, în raportul de constatare tehnico-științifice dactiloscopică nr. 124 rezultă că urmele papilare, ridicate de la fața locului corespund impresiunilor degetului inelar-drept, deget mare mână stângă și dreaptă ale inculpatului.

Aceste urme au fost ridicate de pe sertarele mobilei de bucătărie și atestă prezența inculpatului la locul săvârșirii faptei.

De asemenea, cheia locuinței victimei P.A. a fost găsită la inculpat acasă, expertiza atestând că aceasta este cheia adevărată despre care inculpatul a susținut că a sustras-o după săvârșirea omorului.

în fine, cu ocazia reconstituirii faptelor, a arătat modul în care le-a comis, susținerile sale coroborându-se cu celelalte probe administrate în cauză, enumerate mai sus, dar și cu raportul medico-legal care confirmă natura, succesiunea loviturilor și obiectele folosite, în maniera în care a descris-o și inculpatul.

Cât privește reducerea pedepsei, motivul invocat este neîntemeiat, având în vedere natura infracțiunii de violență deosebită, urmările faptelor și persoana inculpatului, cât și celelalte elemente evidențiate în motivele ce au determinat admiterea recursului parchetului.

Față de aceste motive, înalta Curte va admite recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova conform art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va casa ambele hotărâri și, în rejudecare, conform art. 33 și art. 34 C. pen., aplică inculpatului I.E.M. un spor de pedeapsă de 3 ani la pedeapsa rezultantă de 12 ani, urmând ca, în final, acesta să execute 15 ani închisoare.

în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., respinge, ca nefondat, recursul inculpatului.

Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârilor.

S-a computat detenția de la 7 ianuarie 2004 la zi, iar inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare statului.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5629/2004. Penal