ICCJ. Decizia nr. 5700/2004. Penal
Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 846 din 15 iunie 2004, Tribunalul București i-a condamnat pe inculpații:
- B.M.;
- în baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 33 C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000, la un an închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP);
- în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 33 C. pen. și art. 16 din Legea nr. 143/2000, la 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Inculpatul va executa pedeapsa de 7 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A fost dedusă prevenția de la 12 mai 2003 la zi și menținută arestarea preventivă.
- D.D., în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 la 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A fost dedusă prevenția de la 12 mai 2003 și menținută starea de arest a inculpatului.
A fost confiscată o seringă și s-a constatat că 13 seringi și două doze au fost consumate în cursul analizelor.
Inculpații au fost obligați la cheltuieli judiciare către stat și onorariile pentru apărătorii din oficiu, avansate din fondul Ministerului Justiției.
Instanța a reținut, în fapt, că la data de 11 mai 2003, în baza denunțurilor martorilor M.F. și G.F.L., organul de poliție de la secția 10 poliție, București a organizat prinderea în flagrant a inculpatului B.M., zis M., despre care existau date că vinde droguri din locuința sa din București, Aleea Căuzași nr. 55, sector 3.
De urmare, având asupra sa 3 bancnote de câte 100.000 lei, ale căror serii au fost notate, M.F., sub supravegherea poliției s-a deplasat la imobilul inculpatului B.M., l-a întâlnit în curte și i-a remis și suma de 300.000 lei. Sus-numitul inculpat l-a strigat apoi pe inculpatul D.D., aflat în locuință și acesta i-a adus și înmânat martorului M.F. două doze cu substanță pulverulentă maronie.
Martorul a remis dozele organului de poliție care, procedând la percheziție, a mai descoperit asupra inculpatului B.M. un pliculeț cu substanță pulverulentă, într-o cameră 6 seringi hipodermice iar în curtea imobilului, lângă fundație, alte 14 seringi folosite.
Analizate de către Serviciul expertize fizico-chimice din cadrul Institutului de Criminalistică, substanțele au fost identificate ca fiind heroină iar seringile conțineau urme de heroină.
în apropierea locuinței a fost depistat inculpatul D.D., asupra căruia au fost găsite și cele 3 bancnote de câte 100.000 lei date de martorul Mihai Florin inculpatului B.M. în schimbul drogului.
în cursul urmăririi penale inculpații au recunoscut săvârșirea actelor de trafic de droguri iar inculpatul B.M. și pe aceea de deținere droguri în scop de consum.
în fața instanței inculpatul D.D. a revenit parțial, pretinzând că procura heroina de la un individ G. pentru consum în grup de către prietenii săi, inclusiv inculpatul B.M.
Instanța a făcut aplicația dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, pentru inculpatul B.M. în considerarea adresei nr. 277/P/2003 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București potrivit căreia acesta a ajutat la depistarea și arestarea inculpaților B.S. și I.N.R., trimiși în judecată prin rechizitoriul din 7 martie 2003 pentru trafic de stupefiante.
împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București, care a criticat-o pentru greșita reținere a dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 în favoarea inculpatului B.M. întrucât cooperarea acestuia la depistarea și tragerea la răspundere penală a altor traficanți a avut loc anterior începerii urmăririi penale contra sa, ceea ce excede cerințelor dispoziției de reducere a pedepsei, pentru greșita aplicare a dispozițiilor legale de confiscare și pentru greșita individualizare a pedepselor, considerate insuficiente, precum și inculpații B.M. și D.D., care au solicitat reducerea pedepselor.
Prin decizia penală nr. 601 din 16 august 2004, Curtea de Apel București a admis recursurile parchetului și inculpatului B.M. și, desființând în parte hotărârea atacată, a înlăturat aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, pentru inculpatul B.M., reținând, în schimb, pentru același inculpat, dispozițiile art. 74 alin. (2) C. pen., în raport cu care a aplicat pedepsele de un an închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000 și, respectiv, de 7 ani pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, dispunând ca acesta să execute, în baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., 7 ani închisoare.
S-a mai dispus confiscarea celor 20 seringi hipodermice indisponibilizate.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.
Apelul inculpatului D.D. a fost respins ca nefondat.
Instanța de control judiciar a constatat că, în raport de momentul cooperării inculpatului B.M. la descoperirea și tragerea la răspundere penală a altor traficanți de droguri, prevederile art. 16 din Legea nr. 143/2000 nu îi sunt aplicabile, însă, această conduită, benefică acțiunilor de prevenire și descoperire a unor astfel de infracțiuni, reprezintă o împrejurare ce constituie circumstanță atenuantă.
S-a mai constatat că pedepsele aplicate inculpaților, cele stabilite pentru faptele comise de inculpatul B.M. fiind menținute prin schimbarea cauzei de atenuare, au fost individualizate corect, neimpunându-se nici majorarea, nici reducerea acestora.
Decizia penală sus-menționată a fost atacată cu recurs de către inculpați, care au solicitat reducerea pedepselor.
Verificând hotărârea atacată în baza materialului de la dosar, Curtea constată că recursurile, motivate pe cazul de casare prevăzut de art. 3859alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., nu sunt fondate.
La stabilirea situației de fapt instanțele au avut în vedere, osebit de recunoașterea săvârșirii infracțiunilor de către inculpați în ambele faze parcurse de procesul penal, și celelalte mijloace de probă administrate legal, respectiv procesul verbal de constatare a infracțiunii, constatările tehnico-științifice ale Serviciului expertize fizico-chimice, precum și declarațiile martorilor N.E.C.F., G.Z. și ale denunțătorilor M.F. și G.F.L.
încadrările juridice sunt legale.
Pedepsele, așa cum au fost aplicate, reprezintă rezultatul individualizării întemeiat pe criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Au fost avute în vedere, astfel, limitele legale speciale ale pedepselor, gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor, îndeosebi al infracțiunii de trafic de droguri, împrejurările concrete ale săvârșirii acestora, nefavorabile inculpaților, care erau binecunoscuți în cartier cu astfel de îndeletniciri, precum și datele de caracterizare a persoanei făptuitorilor care, deși nu sunt recidiviști, nu se află la prima încălcare a legii penale, mai fiind condamnați pentru furturi.
Nefiind incidente prevederile art. 16 din Legea nr. 143/2000, pentru inculpatul B.M., cooperarea anterioară a acestuia la descoperirea infracțiunilor de gen a fost valorificată în favoare prin caracterizarea acestei conduite ca circumstanță atenuantă, cu efectul reducerii pedepselor sub limitele minime speciale.
în cazul inculpatului D.D. nu există împrejurări care să poată fi caracterizate ca circumstanțe atenuante.
Pedepsele astfel cum au fost aplicate inculpaților, sub minimul legal special prin reținerea prevederilor art. 74 alin. (2) C. pen., pentru inculpatul B.M. și la limita minimă legală specială pentru inculpatul D.D., sunt și justificate și necesare realizării funcțiilor de constrângere și reeducare ale sancțiunii precum și scopului prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.
Față de cele ce preced și întrucât nici din examinarea din oficiu a hotărârilor nu s-a constatat existența vreunuia dintre cazurile de casare prevăzute de art. 3859alin. (3) C. proc. pen., recursurile inculpaților urmează să fie respinse ca nefondate.
Din pedepsele aplicate s-a dedus timpul arestării preventive a inculpaților de la 12 mai 2003 la 3 noiembrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 5945/2004. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5633/2004. Penal → |
---|