ICCJ. Decizia nr. 5780/2004. Penal. Revizuire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5780/2004
Dosar nr. 2800/2004
Şedinţa publică din 5 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 506 din 8 aprilie 2004, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a sentinţei penale nr. 271 din 12 aprilie 2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 2383 din 15 mai 2002 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală, formulată de revizuientul R.F.
A fost obligat revizuientul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 19 martie 2004, condamnatul R.F. a solicitat revizuirea sentinţei penale nr. 317 din 3 mai 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 1421/2004.
În motivare, revizuientul a invocat trei argumente în susţinerea cererii:
- refuzul instanţelor de a face tuturor părţilor implicate analizele medicale pentru a se constata şi stabili că toţi erau consumatori de droguri;
- nu i-au fost luate în considerare multe din probele pe care le deţinea;
- aşa-zisa infracţiune a fost comisă cu ajutorul şi acordul părţii vătămate.
Poziţia parchetului exprimată în referatul din 17 martie 2004 este că nici unul dintre motivele invocate de către petent prin cererea de revizuire nu se circumscriu nici unuia dintre cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 C. proc. pen. şi pe cale de consecinţă s-a solicitat respingerea, ca inadmisibilă, a cererii formulate de revizuientul petent R.F.
Prima instanţă a reţinut că motivele invocate de revizuient nu fac parte din cazurile expres şi limitativ, prevăzute de dispoziţiile art. 394 C. proc. pen., iar din cercetarea efectuată de parchet nu rezultă date care să ducă la concluzia admisibilităţii cererii formulate şi în consecinţă aceasta a fost respinsă ca inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel revizuientul R.F. solicitând admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate şi în fond, admiterea cererii de revizuire şi rejudecarea în fond a cauzei, în sensul admiterii probei pe care a solicitat-o respectiv efectuarea unei expertize medico-legale pentru a se verifica dacă el şi părţile vătămate erau consumatori de droguri şi reexaminarea probelor administrate în vederea dovedirii nevinovăţiei sale.
Prin Decizia penală nr. 317 din 3 mai 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuient, obligându-l la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs revizuientul R.F. solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor şi în fond, admiterea cererii de revizuire şi rejudecarea cauzei, în sensul efectuării unei expertize medico-legale prin care să se constate dacă el şi părţile vătămate erau consumatoare de droguri, reexaminarea probelor administrate în cauză, în sensul de a se verifica dacă el este autorul faptei pentru care a fost condamnat, sau dacă aceasta a fost săvârşită de părţile vătămate, precum şi audierea unor martori pentru a se dovedi nevinovăţia lui.
Recursul declarat nu este fondat.
Art. 394 C. proc. pen., prevede în mod expres şi limitativ motivele pentru care se poate solicita revizuirea unei hotărâri.
Cum motivele invocate de condamnat, tind să prelungească cercetarea judecătorească, având în vedere că aceleaşi probatorii au fost invocate şi în căile ordinare de atac, acestea nu fac parte din cazurile expres şi limitate pentru care se poate cere revizuirea unei hotărâri judecătoreşti rămasă definitivă şi intrată în puterea lucrului judecat.
Aşadar, nefiind îndeplinite cerinţele textului de lege menţionat, în mod justificat atât instanţa de fond, cât şi cea de apel au respins, ca neîntemeiată, cererea de revizuire formulată de condamnat.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul declarat de revizuientul R.F. să fie respins, ca nefondat.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul revizuient urmează să fie obligat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul R.F. împotriva deciziei penale nr. 317 din 3 mai 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5757/2004. Penal. Art.278 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5815/2004. Penal. Contestaţie la executare.... → |
|---|
