ICCJ. Decizia nr. 6219/2004. Penal
| Comentarii |
|
Prin decizia penală nr. 687 din 27 august 2004, Curtea de Apel Galați a respins, ca nefondată, contestația în anulare formulată de condamnata M.O. împotriva deciziei penale nr. 481/ R din 28 mai 2004, pronunțată de Curtea de Apel Galați, în dosarul nr. 914/P/2004.
Hotărând astfel, Curtea de apel a reținut următoarele:
Prin decizia penală nr. 481 R/2004 a Curții de Apel Galați a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpata M.O. împotriva deciziei penale nr. 1429/2003 a Tribunalului Galați.
împotriva deciziei penale, petenta M.O. a formulat contestație în anulare, susținând că nu a cunoscut despre termenul fixat pentru judecarea recursului, neprimind la domiciliu nici o citație și că, aflând întâmplător de termen, s-a prezentat în instanță, a verificat lista de ședință afișată și a așteptat în sală strigarea cauzei, intenționând să ceară acordarea unui nou termen de judecată pentru a-și angaja apărător.
Petenta a mai arătat că, deși, a așteptat în sală până la pauză, cauza nu a fost strigată, iar la sfârșitul ședinței a aflat că aceasta a fost luată în lipsa sa, motiv pentru care a solicitat admiterea contestației în anulare și rejudecarea cauzei.
Analizând contestația în anulare, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar și în raport de dispozițiile art. 386 C. proc. pen., Curtea de Apel Galați a constatat că aceasta este nefondată, reținând că, în speță, contestatoarea a fost legal citată la adresa indicată, str. Ionel Fernic, procedura de citare fiind îndeplinită în mod legal prin afișare. Ba mai mult, aflând întâmplător de data judecării cauzei, contestatoarea s-a prezentat în instanță, dar nu a auzit strigarea cauzei deduse judecății, deși a stat în sala de judecată.
în acest sens, a mai reținut că din încheierea de dezbateri rezultă că s-a făcut apelul cauzei și că s-au pus concluzii pe fond, atât de către apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpată, cât și de procuror, inculpata nefiind prezentă, situație ce atrage culpa sa procesuală.
Nemulțumită și de hotărârea Curții de Apel Galați, condamnata contestatoare M.O. a declarat recurs, reiterând criticile formulate în contestația în anulare și anume, că nu a cunoscut despre termenul fixat în recurs, neprimind citația, însă s-a aflat în sala de judecată absolut întâmplător, aflând de la partea adversă data judecării cauzei. Deși a rămas în sală până la sfârșitul ședinței de judecată nu s-a auzit strigată, pentru ca, în final, să afle că pricina a fost soluționată, în lipsa sa.
Recursul este inadmisibil.
Din examinarea dispozițiilor art. 392 C. proc. pen., rezultă că hotărârea pronunțată asupra contestației este susceptibilă de a fi atacată cu apel sau recurs numai într-o singură ipoteză, și anume aceea a contestației în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 386 lit. d) din același cod, când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.
Decizia pronunțată de instanța de recurs investită cu soluționarea contestației în anularea propriei hotărâri date în judecarea unui recurs anterior este definitivă și nu poate fi atacată cu recurs.
în consecință, recursul declarat în cauză de condamnata contestatoare M.O., a fost îndreptat împotriva unei hotărâri definitive, în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a fost respins, ca inadmisibil, iar recurenta a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) din același cod.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6392/2004. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6284/2004. Penal → |
|---|
