ICCJ. Decizia nr. 671/2004. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 671/2004
Dosar nr. 5485/2003
Şedinţa publică din 4 februarie 2004
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 432 din 7 iulie 2003 a Tribunalului Constanţa, s-a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) şi alin. (3) lit. b) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) C. pen. şi în baza acestui text, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., i-a condamnat pe inculpaţii: T.P., N.T. şi Ş.V. la câte 2 ani închisoare.
Conform art. 61 C. pen., s-a menţinut liberarea condiţionată a inculpatului Ş.V. din executarea pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 571/2001 a Tribunalului Constanţa privind restul neexecutat de 6 zile.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepselor aplicate inculpaţilor T.P., N.T. şi Ş.V. pe termenul de încercare de câte 4 ani.
În temeiul art. 1 şi art. 7 din Legea nr. 543/2002 s-au constatat graţiate condiţionat pedepsele aplicate inculpaţilor.
Prin aceeaşi hotărâre, în baza art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) C. pen., au mai fost condamnaţi inculpaţii: D.D. şi C.P. la câte 3 ani închisoare.
În baza art. 61 alin. (1) C. pen., s-a dispus revocarea liberării condiţionate a inculpatului D.D. din executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 261 din 4 septembrie 1998 a Tribunalului Constanţa şi a contopit restul rămas neexecutat de 654 zile cu pedeapsa de 3 ani închisoare, urmând să execute 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
De asemenea, în baza art. 61 alin. (1) C. pen., s-a dispus revocarea liberării condiţionate a inculpatului C.P. din executarea pedepsei de un an şi 2 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 571 din 21 decembrie 2001 a Tribunalului Constanţa, şi a contopit restul rămas neexecutat de 126 zile cu pedeapsa de 3 ani, urmând să execute 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a luat act că partea vătămată S.N.I.F., sucursala Constanţa nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind acoperit prin restituirea bunurilor sustrase.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut în fapt că, în noaptea de 27 iulie 2002, inculpaţii au sustras 10 bare (patine) de rulare, din sistemul S.R.P. 1 Haţeg, judeţul Constanţa parte a Sistemului de Irigaţii Carasu, fiind surprinşi de organele poliţiei imediat după săvârşirea faptei.
Având în vedere că valoarea de inventar a acestor bare de 74.800.000 lei a fost stabilită fără a fi luată în considerare uzura şi ţinând seama că sistemul de irigaţii de unde au fost sustrase barele se afla în conservare din anul 1996 şi a devenit inutilizabil datorită furturilor repetate, instanţa a considerat că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile agravantei prevăzută de art. 209 alin. (3) lit. b) C. pen., care se referă numai la furtul unor componente ale sistemelor de irigaţii funcţionale. Ca urmare s-a procedat la schimbarea încadrării juridice şi reţinerea vinovăţiei inculpaţilor pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) C. pen.
S-a mai apreciat că pentru inculpaţii T.P., N.T. şi Ş.V. scopul pedepselor, coborâte sub minimul legal prin recunoaşterea circumstanţelor atenuante poate fi atins şi fără privare de libertate aplicându-se dispoziţiile art. 81 C. pen.
De asemenea, s-a mai constatat că aceste pedepse sunt graţiate conform art. 1 din Legea nr. 543/2002.
Referitor la ceilalţi doi inculpaţi D.D. şi C.P. s-a apreciat că se impune executarea pedepselor în regim de detenţie, conform art. 57 C. pen.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor au fost stabilite în baza procesului verbal de constatare a infracţiunii flagrante, a declaraţiilor martorilor C.V. şi C.I., a adreselor întocmite de partea vătămată S.N.I.F., sucursala Constanţa, probe coroborate cu declaraţiile inculpaţilor.
Curtea de Apel Constanţa, secţia penală, prin Decizia penală nr. 331 din 6 octombrie 2003, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, a desfiinţat în parte sentinţa primei instanţe şi rejudecând cauza a înlăturat aplicarea art. 61 C. pen., faţă de inculpatul S.V. şi a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor D.D. şi C.P. în dispoziţiile art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate şi au fost respinse, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii T.P., N.T., D.D. şi C.P.
Pentru a decide astfel instanţa de control judiciar primind criticile din apelurile parchetului şi inculpatului Ş.V., a considerat că referitor la acest inculpat, nu sunt incidente dispoziţiile art. 61 C. pen., el nefiind recidivist.
De asemenea, a fost considerată întemeiată susţinerea din apelul parchetului, în sensul că la data săvârşirii furtului, inculpaţii C.P. şi D.D. se aflau în stare de recidivă prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., dispoziţie pe care prima instanţă nu a aplicat-o în privinţa celor doi inculpaţi.
Referitor la critica din apelul procurorului, în sensul greşitei schimbări a încadrării juridice prin înlăturarea agravantei prevăzută de art. 209 alin. (3) lit. b) C. pen., s-a apreciat că nu este fondată, întrucât această dispoziţie legală priveşte numai la sustragerea unor componente de la sistemele de irigaţie aflate în stare tehnică de funcţionare, nicidecum la cele inutilizabile, cum este cel de la care inculpaţii au sustras componente.
De asemenea, instanţa de apel a considerat nefondate solicitările inculpaţilor apelanţi, de reducere a pedepselor aplicate, apreciind că au fost respectate dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, care, invocând dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., a susţinut că faptei săvârşite de cei cinci inculpaţi i s-a dat o greşită încadrare juridică prin înlăturarea dispoziţiilor art. 209 alin. (3) lit. b) C. pen.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi rejudecarea cauzei.
Recursul declarat este întemeiat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 209 alin. (3) lit. b) C. pen., se pedepseşte cu închisoarea de la 4 la 18 ani închisoare furtul de componente ale sistemelor de irigaţii.
Din examinarea textului rezultă că furtul unor astfel de bunuri se sancţionează mai grav, nefăcându-se nici o distincţie între sistemele de irigaţie aflate în stare de funcţionare ori de conservare, sau sistemele inutilizabile.
Mai este de menţionat că potrivit dispoziţiilor art. 1 şi art. alin. (1) 10 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 84/1996, amenajările de îmbunătăţiri funciare sunt lucrări complexe de construcţii hidrotehnice prin care se asigură surse de apă pentru irigarea culturilor agricole, iar scoaterea din funcţiune a amenajărilor finanţate de la bugetul de stat se face prin hotărâre a Guvernului.
Din adresa nr. 519 din 7 februarie 2003 a S.N.I.F., sucursala Constanţa rezultă că Staţia S.R.P. Haţeg se află în conservare din anul 1996, că piesele sustrase, componente ale unui agregat de pompare, cu o valoare economică semnificativă de 74.800.000 lei, sunt în stare bună şi că nu se impune valorificarea lor ca fier vechi.
În acelaşi act s-a menţionat că staţia este păzită de către salariaţii societăţii conform programului întocmit cu Poliţia comunei Adamclisi, iar în adresa nr. 3108 din 1 iulie 2003 transmisă primei instanţe s-a precizat că staţia de pompare aflată în conservare şi păzită a devenit inutilizabilă ca urmare a furturilor repetate nefiind propusă pentru reabilitare.
Această stare a Staţiei S.R.P. 1 Haţeg, aparţinând sucursalei Constanţa a S.N.I.F. SA, desigur remediabilă nu poate scoate de sub incidenţa agravantei prevăzută de art. 209 alin. (3) lit. b) C. pen., furtul de componente ale sistemului de irigaţii menţionat, protejat juridic de norma penală incriminatoare.
Dimpotrivă, prin introducerea în Codul penal a acestui text conform O.U. nr. 207/2000 modificată prin Legea nr. 456/2001 au fost avute în vedere toate componentele sistemelor de irigaţii aşa cum sunt definite de Legea nr. 84/1996, indiferent dacă în mod concret elementele alcătuitoare ale acelor sisteme funcţionează sau nu.
În cauză nu a rezultat că prin hotărâre a guvernului, Staţia S.R.P. Haţeg din cadrul S.N.I.F. ar fi fost scoasă din funcţiune, iar valoarea redusă a prejudiciului cauzat şi starea bunurilor sustrase, pot fi avute în vedere ca circumstanţe atenuante conform art. 72 şi art. 74 C. pen.
În consecinţă, fapta celor cinci inculpaţi de a sustrage în noaptea de 29 iulie 2002, componente ale sistemelor de irigaţii din Staţia de irigaţii S.R.P. 1 Haţeg aparţinând părţii vătămate S.N.I.F., sucursala Constanţa, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) şi alin. (3) lit. b) C. pen., nicidecum ale celei prevăzute de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) C. pen., reţinută de instanţe.
Întrucât instanţele au dat o greşită încadrare juridică faptelor, cu consecinţa aplicării beneficiului graţierii conform art. 1 din Legea nr. 543/2002, motivele de casare invocate în recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 17 şi 171 C. proc. pen., sunt întemeiate.
Aşa fiind, Curtea, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează a admite recursul declarat de procuror şi a casa Decizia atacată cât şi sentinţa primei instanţe cu privire la încadrarea juridică a faptei şi la aplicarea art. 1 din Legea nr. 543/2002, pe care o va înlătura.
Potrivit art. 334 C. proc. pen., se va dispune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. g) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) lit. g) şi alin. (3) lit. b) C. pen. şi prin menţinerea circumstanţelor atenuante, justificat aplicate, faţă de conduita sinceră a făptuitorilor şi valoarea prejudiciului cauzat, se va dispune condamnarea inculpaţilor T.P., N.T. şi Ş.V. la câte 2 ani închisoare şi a inculpaţilor D.D. şi C.P., ambii aflaţi în starea de recidivă prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., la câte 3 ani închisoare.
Se vor menţine dispoziţiile de revocare conform art. 61 C. pen., a liberării condiţionate din executarea pedepselor anterioare şi se va dispune contopirea cu pedepsele aplicate în cauză a restului rămas neexecutat de inculpatul D.D. din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 261 din 4 septembrie 1998 a Tribunalului Constanţa şi 126 zile rămas neexecutat de inculpatul C.P., din pedeapsa de un an şi 2 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 571 din 21 decembrie 2001 a Tribunalului Constanţa, urmând ca aceştia să execute câte 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Având în vedere dispoziţiile art. 861 şi art. 862 C. pen., ţinând seama de durata pedepselor ce se vor aplica, de câte 2 ani închisoare, de lipsa antecedentelor penale şi apreciind că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru inculpaţii T.P., N.T. şi Ş.V., chiar fără executarea pedepsei aceştia nu vor mai săvârşi infracţiuni, Curtea va dispune suspendarea executării pedepselor sub supraveghere pe durata de câte 4 ani.
Se vor aplica dispoziţiile art. 863 alin. (1) C. pen., stabilindu-se măsurile de supraveghere la care urmează să se supună inculpaţii pe durata termenului de încercare şi se va stabili ca onorariile pentru apărătorii din oficiu desemnaţi inculpaţilor să fie plătite din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa împotriva deciziei penale nr. 331/ P din 6 octombrie 2003 a Curţii de Apel Constanţa, privind pe inculpaţii T.P., N.T., Ş.V., D.D. şi C.P.
Casează Decizia şi sentinţa penală nr. 432 din 7 iulie 2003 a Tribunalului Constanţa, cu privire la încadrarea juridică a faptei şi la aplicarea art. 1 din Legea nr. 543/2002, pe care o înlătură.
Conform art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică a faptei din infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. g) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. g) şi alin. (3) lit. b) C. pen. şi prin menţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 şi art. 76 C. pen., condamnă pe inculpaţii T.P., N.T. şi Ş.V. la câte 2 ani închisoare, iar pe inculpaţii D.D. şi C.P., cu menţinerea, pentru ambii, a aplicării art. 37 lit. a) C. pen., la câte 3 ani închisoare.
Menţine dispoziţia de revocare a liberării condiţionate a celor doi inculpaţi din pedepsele anterioare şi contopeşte restul de 654 zile rămas neexecutat de inculpatul D.D. din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 261 din 4 septembrie 1998 a Tribunalului Constanţa şi 126 zile rămas neexecutat de inculpatul C.P. din pedeapsa de un an şi 2 luni închisoare aplicată prin sentinţa nr. 571 din 21 decembrie 2001 a Tribunalului Constanţa cu pedepsele aplicate în cauză, urmând ca aceşti inculpaţi să execute câte 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 861 C. pen., dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor de câte 2 ani închisoare aplicate inculpaţilor T.P., N.T. şi Ş.V., pe durata unui termen de încercare de 4 ani.
Conform art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpaţii se vor supune următoarelor măsuri de supraveghere:
să se prezinte lunar în ultima zi de vineri la postul de poliţie de la locul de domiciliu;
b) să anunţe în prealabil, organului de poliţie desemnat orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
Onorariile de avocat în sumă de câte 400.000 lei pentru apărarea din oficiu a fiecărui inculpat, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 februarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 670/2004. Penal. Art.217, 208, 209 c.pen.... | ICCJ. Decizia nr. 673/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
