ICCJ. Decizia nr. 121/2005. Penal. Art.197 alin.2 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 121/2005
Dosar nr. 7077/2004
Şedinţa publică din 7 ianuarie 2005
Asupra recursurilor de faţă:
Din actele dosarului, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, prin sentinţa nr. 1248 din 1 octombrie 2004, condamnă pe inculpaţii:
1. C.I. la 7 ani de închisoare şi 3 ani interzicerea unor drepturi, pentru infracţiunea de viol, prevăzută de art. 197 alin. (1) şi (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 71 din acelaşi cod;
2. C.E.C. la:
a) 7 ani de închisoare şi 3 ani interzicerea unor drepturi, pentru infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (4), raportat la art. 12 alin. (2) din Legea nr. 678/2001;
b) 3 ani de închisoare şi 3 ani interzicerea unor drepturi, pentru tentativă la infracţiunea de proxenetism, prevăzută de art. 20, raportat la art. 329 alin. (2) şi (3) C. pen., cele două pedepse fiind, conform art. 33 şi art. 34 din acelaşi cod, contopite în cea mai grea, de 7 ani închisoare şi 3 ani interzicerea unor drepturi, cu aplicarea şi a art. 71 C. pen.
Prin aceeaşi sentinţă, inculpaţii sunt menţinuţi în stare de arest, iar din durata pedepsei li se deduce detenţia preventivă, de la 10 iulie 2003 până la zi.
Inculpaţii sunt obligaţi să plătească câte 100 milioane daune morale părţii civile V.G.
De asemenea, inculpaţii sunt obligaţi să plătească, statului, cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, instanţa reţine, în esenţă, că, în ziua de 8 iulie 2003, împreună, inculpaţii o acostează pe minora G.V. (15 ani), pe care o sechestrează, după care inculpatul C.I. o constrânge să aibă cu el raporturi sexuale, iar inculpata C.E.C. o obligă să se prostitueze.
Inculpaţii declară apel, cerând reducerea pedepselor.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia nr. 822 din 9 noiembrie 2004, respinge, ca nefondate, apelurile şi îi obligă pe apelanţi la câte 900.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Prin aceeaşi decizie, inculpaţii sunt menţinuţi în stare de arest, iar din durata pedepselor li se deduce, în continuare, detenţia preventivă.
Prin recursurile de faţă, inculpaţii critică Decizia, reiterând cererea din apel.
Critica este nefondată.
Prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt, pe care a calificat-o corespunzător şi a dozat just pedepsele aplicate.
Nu sunt temeiuri ca aceste pedepse să fie redozate.
Faptele inculpaţilor sunt grave.
Din oficiu, nu se constată motive de casare, care să fie luate în considerare.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile vor fi respinse, conform dispozitivului deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii C.I. şi C.E.C. împotriva deciziei penale nr. 822 din 9 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedepsele aplicate, durata arestării preventive de la 10 iulie 2003 la 7 ianuarie 2005,pentru fiecare din cei doi inculpaţi.
Obligă recurenţii inculpaţi să plătească sumele de câte 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 400.000 lei, reprezentând onorariile de avocat pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 ianuarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 1202/2005. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1218/2005. Penal. Plângere. Recurs → |
---|