ICCJ. Decizia nr. 1237/2005. Penal. Art.211 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1237/2005
Dosar nr. 133/2005
Şedinţa publică din 18 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Satu Mare, prin sentinţa penală nr. 513 din 14 septembrie 2004, condamnă pe inculpatul T.E.V. la 7 ani de închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) şi b), cu aplicarea art. 71 C. pen.
Inculpatul este menţinut în stare de arest, iar din durata pedepsei i se deduce detenţia preventivă, de la 11 decembrie 2003 până la zi.
El este obligat la 3 milioane lei daune materiale, părţii civile V.M. şi la 5 milioane lei cheltuieli judiciare statului.
Instanţa reţine, în esenţă, că, în noaptea de 10 decembrie 2003, împreună cu o altă persoană, inculpatul acostează şi agresează pe taximetristul M.V., de la care sustrage actele de identitate, telefonul mobil şi suma de un milion de lei.
Înainte de a abandona victima, inculpatul a scos un cuţit, cu care a tăiat firele staţiei de pe maşină, ca nu cumva partea vătămată să alerteze dispeceratul sau poliţia.
Înspăimântată, victima a fugit, iar în lipsa acesteia, inculpatul a încercat să pornească maşina, dar nu a reuşit.
Inculpatul declară apel, cerând reducerea pedepsei aplicate.
Curtea de Apel Oradea, prin Decizia penală nr. 261/ A din 30 noiembrie 2004, respinge ca nefondat, apelul şi îl obligă pe apelant la 2.000.000 lei cheltuieli judiciare statului.
De asemenea, instanţa menţine pe inculpat în stare de arest, iar din durata pedepsei îi deduce detenţia preventivă.
Prin recursul de faţă, inculpatul critică Decizia, reiterând susţinerea din apel.
Critica este nefondată.
Prima instanţă reţine corect situaţia de fapt, pe care o califică corespunzător şi dozează just pedeapsa aplicată inculpatului.
Nu sunt temeiuri că această pedeapsă ar trebui să fie redusă.
Fapta inculpatului este gravă.
Din oficiu, nu se constată motive de casare, care să fie luate în considerare.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins, conform dispozitivului deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.E.V., împotriva deciziei penale nr. 261/ A din 30 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Oradea.
Deduce din pedeapsa aplicată, perioada reţinerii şi arestării preventive pentru inculpatul T.E.V. de la 11 decembrie 2003, la 18 februarie 2005.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat T.V.R., în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1236/2005. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175,... | ICCJ. Decizia nr. 1238/2005. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs → |
|---|
