ICCJ. Decizia nr. 1567/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1567/2005
Dosar nr. 591/2005
Şedinţa publică din 4 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din actele dosarului, constată următoarele:
Tribunalul Teleorman, prin sentinţa penală nr. 299 din 30 noiembrie 2004, condamnă pe inculpatul G.M. la 11 ani de închisoare şi 5 ani interzicerea unor drepturi, pentru infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 şi art. 175 lit. c), cu aplicarea art. 74, art. 76 şi art. 71 C. pen.
Instanţa reţine, în esenţă, că, în ziua de 25 aprilie 2004, inculpatul, supărat că mama sa, I.G. (59 ani), consumând băuturi alcoolice, a pălmuit-o, apoi a prins-o de păr şi a izbit-o de uşa garsonierei.
În urma leziunilor suferite, în zona capului, victima a fost internată în spital, unde, cu toate îngrijirile medicale acordate, a decedat, la 10 mai 2004.
Raportul medico-legal conchide că moartea violentă a victimei, s-a datorat insuficienţei cardio-respiratorii, consecutive traumatismului cranio-cerebral, a dilacerării cerebrale şi toracice, cu fracturi costale, leziuni produse prin lovire activă cu şi de corpuri dure.
Inculpatul declară apel, cerând schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracţiunea de omor calificat în aceea de loviri cauzatoare de moarte, deoarece el a vrut să aplice o „corecţie" victimei şi nu să-i suprime viaţa.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia penală, prin Decizia nr. 4/ A din 10 ianuarie 2005, respinge, ca nefondat, apelul, menţine pe inculpat în stare de arest, îi deduce detenţia şi îl obligă la 1.000.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Instanţa de apel motivează că lovind, în mod repetat, victima, cu şi de corpuri dure şi cauzându-i multiple şi grave leziuni, descrise de raportul medico-legal, evident că, chiar dacă nu a dorit moartea acesteia, inculpatul a acceptat producerea funestului rezultat, încât fapta sa întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor şi nu cele ale infracţiunii de loviri cauzatoare de moarte.
Prin recursul de faţă, inculpatul critică Decizia, cerând reducerea pedepsei.
Critica nu este fondată.
Prima instanţă reţine corect situaţia de fapt, pe care o califică corespunzător şi dozează just pedeapsa aplicată inculpatului.
Nu sunt temeiuri pentru reducerea cuantumului acestei pedepse.
Fapta inculpatului este gravă. El a lovit, în mod repetat, victima, cu şi de corpuri dure, deşi aceasta din urmă se afla în imposibilitate de a se apăra, din cauza stării precare, a sănătăţii, stare datorată vârstei şi stării de ebrietate.
În favoarea inculpatului, au fost reţinute circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 şi art. 76 C. pen., cu consecinţa reducerii pedepsei principale şi nu s-ar justifica o nouă reducere a acestei pedepse.
Din oficiu, nu se constată motive de casare, care să fie luate în considerare.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins, conform dispozitivului deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.M. împotriva deciziei penale nr. 4/ A din 10 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive de la 9 iunie 2004 la 4 martie 2005.
Obligă recurentul inculpat să plătească suma de 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1434/2005. Penal. întrerupere executare... | ICCJ. Decizia nr. 1579/2005. Penal. Plângere recurs. Recurs → |
|---|
