ICCJ. Decizia nr. 1839/2005. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1839/2005
Dosar nr. 6979/2004
Şedinţa publică din 16 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din actele dosarului, constată următoarele:
M.T.M., condamnat, pentru infracţiunea de tâlhărie, la 6 ani de închisoare, cere întreruperea executării pedepsei, deoarece soţia lui nu este încadrată în muncă, încât nu are posibilitatea să crească copilul lor.
Tribunalul Bucureşti, secţia II-a penală, prin sentinţa nr. 1374 din 29 noiembrie 2004, respinge, ca nefondată, cererea şi îl obligă pe condamnat la 400.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Condamnatul declară apel, reiterând cererea introductivă.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia nr. 872 din 22 noiembrie 2004, respinge, ca nefondat, apelul şi îl obligă pe apelant la 550.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Prin recursul de faţă, condamnatul critică Decizia, stăruind să fie lăsat în libertate.
Critica nu este fondată.
Potrivit art. 455 C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă, când, din cauza unor împrejurări speciale, menţinerea în detenţie ar avea consecinţe grave pentru condamnat sau familia sa.
Ancheta socială, efectuată de Primăria sectorului 6 Bucureşti, atestă că, în adevăr, concubina condamnatului M.T.M., în vârstă de 16 ani, nu este încadrată în muncă şi că întreţine un copil, a cărui paternitate a fost recunoscută de condamnat.
Or, aşa cum, corect, reţine instanţa de apel, în 3 luni de zile - cât ar putea fi, eventual, întreruptă executarea pedepsei condamnatului M.T.M., acesta din urmă nu ar putea să schimbe, în mod semnificativ şi pe durată mai îndelungată, situaţia minorului născut de concubina sa.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., hotărârea atacată va fi menţinută, prin respingerea recursului, conform dispozitivului deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul M.T.M. împotriva deciziei penale nr. 872 din 22 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 martie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 1836/2005. Penal. Art.254 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1840/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs → |
---|