ICCJ. Decizia nr. 2122/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2122/2005
Dosar nr. 1181/2005
Şedinţa publică din 28 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 4 din 4 ianuarie 2005 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 5 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 195 din 27 februarie 2003, pronunţată de aceeaşi instanţă, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 288 din 28 mai 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, formulată de condamnatul B.I.
Instanţa a reţinut că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., pentru a se dispune întreruperea executării pedepsei, deoarece nu s-a făcut dovada că familia condamnatului se află într-o situaţia specială care datorită executării în continuare a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru membrii acesteia.
Astfel cum rezultă din referatul de anchetă socială, familia condamnatului nu este lipsită de mijloace materiale, locuieşte într-un imobil proprietatea părinţilor acestuia, iar tatăl şi sora acestuia realizează un venit lunar în sumă totală de 9.400.000 lei. Nici necesitatea înstrăinării anumitor proprietăţi ale condamnatului B.I., motivează prima instanţă, nu poate constitui motiv de întrerupere a executării pedepsei, întrucât acesta are posibilitatea de a încheia acte juridice şi la locul de detenţie.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 65 din 31 ianuarie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat.
Împotriva deciziei a declarat recurs condamnatul B.I., reiterând motivele din cerere şi cele formulate în apel, susţinând că în mod greşit nu s-a dispus întreruperea executării pedepsei, întrucât familia sa, din care face parte părinţii şi 2 surori, este lipsită de mijloace materiale, are restanţe la întreţinere, iar locuinţa necesită reparaţii.
Recursul este nefondat.
Potrivit prevederilor art. 455 C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă în cazurile şi condiţiile prevăzute de art. 453 din acelaşi cod.
Art. 453 lit. c) C. proc. pen., stipulează că executarea pedepsei închisorii poate fi amânată când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a acesteia ar avea consecinţe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează. În acest caz executarea poate fi amânată cel mult 3 luni şi numai o singură dată.
Din ancheta socială efectuată în cauză de către Primăria comunei Dobroeşti, jud. Ilfov, C.S.A.T.A.S., rezultă că familia condamnatului din care face parte părinţii şi două surori majore, nu se află într-o situaţie specială care să impună întreruperea executării pedepsei acestuia şi nu au nevoie de sprijinul lui material.
Astfel, tatăl condamnatului B.I. lucrează la R.A.T.B. şi are un salariu de 6.600.000 lei, mama B.E. este casnică, iar cele două surori B.M. şi B.F. sunt încadrate în muncă şi realizează un venit lunar în sumă de 2.800.000 lei fiecare.
Părinţii şi surorile condamnatului locuiesc într-un imobil proprietate personală format din 2 camere şi dependinţe situat în comuna Dobroeşti, care nu necesită reparaţii urgente, deoarece nu se află într-o stare avansată de degradare.
În situaţia în care condamnatul doreşte să vândă anumite bunuri imobile proprietate personală pentru a-şi ajuta familia, poate să o facă şi din penitenciar, astfel cum în mod just au reţinut instanţele anterioare.
În consecinţă, întrucât în cauză nu se constată existenţa unor împrejurări speciale în familia condamnatului, care să impună întreruperea executării pedepsei, urmează ca recursul declarat de el să fie respins, ca nefondat, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul B.I. împotriva deciziei penale nr. 65 din 31 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2121/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2123/2005. Penal. Reabilitare. Recurs → |
|---|
