ICCJ. Decizia nr. 2271/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Pitești, la data de 22 octombrie 2004, condamnatul G.C. a solicitat admiterea cererii sale de liberare condiționată, apreciind că sunt îndeplinite condițiile legale.
Prin sentința penală nr. 2319 din 29 octombrie 2004, Judecătoria Pitești, în temeiul art. 42 C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, petiționarul condamnat, la data de 28 octombrie 2004, se afla în Penitenciarul Craiova, astfel încât, în raport de dispozițiile art. 450 alin. (1) C. proc. pen., competența revine Judecătoriei Craiova.
Urmare declinării de competență, s-a format dosarul penal nr. 24744 din 15 noiembrie 2004 al Judecătoriei Craiova.
Potrivit înscrisurilor existente la dosar, rezultă că deținutul G.C. a fost transferat, la data de 17 decembrie 2004, de la Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova la Penitenciarul Spital Colibași.
în atare condiții, s-a apreciat că instanța competentă a se pronunța asupra cererii de liberare condiționată formulată de condamnat este Judecătoria Pitești.
Ținând seama de dispozițiile art. 42 și art. 43 C. pen., instanța a sesizat înalta Curte de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
înalta Curte examinând actele și lucrările dosarului reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 450 alin. (1) C. proc. pen., liberarea condiționată se dispune la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispozițiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află locul de deținere.
La determinarea instanței competente trebuie să se aibă în vedere locul de deținere în care se află condamnatul la data cererii sau propunerii. împrejurarea că ulterior acesta a fost transferat la un alt penitenciar, aflat în raza teritorială a altei judecătorii, nu poate determina modificarea competenței de soluționare a cererii și nu justifică declinarea competenței.
Pe de altă parte, normele de procedură penală fiind de strictă aplicare și interpretare rezultă că dispozițiile art. 450 alin. (1) C. proc. pen., au un caracter imperativ, în sensul că numai instanța în a cărei rază teritorială se află locul de deținere este competentă să dispună asupra cererii de liberare condiționată.
Cum în cauză, condamnatul G.C., la data formulării cererii de liberare condiționată se afla în Penitenciarul Colibași, instanța competentă a se pronunța asupra cererii este Judecătoria Pitești.
Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 43 alin. (7) C. proc. pen., înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești, instanță căreia i se va trimite dosarul.
în temeiul art. 192 C. proc. pen., suma de 200.000 lei a reprezentat onorariul apărătorului din oficiu, a fost plătit din fondul Ministerului Justiției.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2294/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2287/2005. Penal → |
|---|
