ICCJ. Decizia nr. 2252/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 432 din 2 iunie 2004, Tribunalul Cluj a dispus condamnarea inculpaților:
S.I., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) alin. (3) lit. h) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. a), art. 74,art. 76 și art. 80 C. pen., la 4 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de distrugere și semnalizare falsă, prevăzută de art. 276 alin. (1) C. pen. (prin schimbarea încadrării juridice din art. 217 alin. (1) și (3) C. pen.), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. a), art. 74,art. 76 și art. 80 C. pen., la 3 ani și 2 luni închisoare.
A constatat că infracțiunile de mai sus sunt concurente cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) - c) C. pen., prin sentința penală nr. 35/2002 a Tribunalului Militar Teritorial București, procedând apoi la descontopirea și repunerea în individualitatea lor a pedepselor componente și anume, 10 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) - c) C. pen. și respectiv 8 ani închisoare.
în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 36 alin. (1) C. pen., au fost contopite toate pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute 10 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) - c) C. pen.
Conform art. 864C. pen. și art. 7 din Legea nr. 543/2002 s-au revocat beneficiul suspendării executării pedepsei sub supraveghere și grațierea, privind pedeapsa de un an închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 34/2000 a Judecătoriei Tg. Mureș, care s-a adăugat la pedeapsa rezultantă, urmând ca inculpatul să execute 11 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) - c) C. pen.
S-a dedus din durata pedepsei, perioada executată, începând cu data de 17 decembrie 2001 până la zi.
N.A., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin. (3) lit. h) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 și art. 76 C. pen., la 2 ani închisoare.
- pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere și semnalizare falsă, prevăzută de art. 276 alin. (1) C. pen. [(prin schimbarea încadrării juridice din art. 217 alin. (1) și (3) C. pen.)], cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 și art. 76 C. pen., la un an și 6 luni închisoare.
în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa de 2 ani închisoare.
D.D., pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin. (3) lit. h) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 și art. 76 C. pen., la 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere și semnalizare falsă, prevăzută de art. 276 alin. (1) C. pen. (prin schimbarea încadrării juridice din art. 217 alin. (1) și (3) C. pen.), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 și art. 76 C. pen., la un an și 6 luni închisoare.
Pedepsele s-au contopit conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., urmând a se executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
C.I., pentru comiterea complicității la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 26, raportat la art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin. (3) lit. h) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., la 2 ani închisoare.
S-a dispus în baza art. 861C. pen., suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate inculpaților N.A., D.D. și C.I. pe un termen de încercare de 5 ani (pentru primii doi) și respectiv 4 ani pentru ultimul) cu obligația de a se supune măsurile de supraveghere prevăzută de art. 863C. pen.
S-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 864C. pen.
L.C., pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin. (3) lit. h) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 74 și art. 76 C. pen., la 3 ani închisoare.
- pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere și semnalizare falsă, prevăzută de art. 276 alin. (1) C. pen. [(prin schimbarea încadrării juridice din art. 217 alin. (1) și (3) C. pen.)] cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 74 și art. 76 C. pen., la 2 ani și 6 luni închisoare.
Pedepsele aplicate s-au contopit conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., urmând ca inculpatul să execute 3 ani închisoare.
Inculpatului i s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe timpul și în condițiile art. 71 C. pen.
S-a constatat ca fiind recuperat prejudiciul cauzat Regionalei C.F.R. Cluj.
Inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, în perioada 9 octombrie - 3 decembrie 2001, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpații S.I. și N.A. în mai multe rânduri, la una din fapte fiind însoțiți și de inculpații D.D. și L.C., au tăiat mai multe cantități de sârmă de pe stâlpii de susținere a liniei telefonice, dintre mai multe stații C.F.R. ce aparțin de Regionala C.F.R. Cluj pe care le-au valorificat prin centrul de colectare a metalelor, deținut de inculpatul C.I., cauzând astfel un prejudiciu total de 91.598.961 lei.
împotriva sentinței au formulat apel inculpații S.I. și L.C.
Primul a solicitat desființarea sentinței pe care o consideră nelegală pentru faptul că s-a dispus executarea pedepsei de un an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 34/2000 a Judecătoriei Mureș, pentru care au fost revocate suspendarea executării sub supraveghere și grațierea, alături de pedeapsa de 10 ani închisoare, deși el a executat deja o pedeapsă de un an și 3 luni închisoare, pentru o faptă concurentă, ce i s-a aplicat prin sentința penală nr. 2227/1999 a aceleiași instanțe și deci și pedeapsa de un an trebuia considerată ca executată, ca urmare a contopirii celor două pedepse anterioare.
Inculpatul L.C. în principal a solicitat achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., întrucât din probe nu rezultă vinovăția lui, iar în subsidiar a solicitat reindividualizarea pedepsei pe care o consideră prea aspră.
Prin decizia penală nr. 261 din 8 septembrie 2004, Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de inculpatul S.I. și a constatat că faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 2227/1999 a Judecătoriei Tg. Mureș și prin sentința penală nr. 34/2000 a aceleiași instanțe, la un an închisoare, sunt concurente în sensul art. 33 lit. a) C. pen.
A repus pedepsele prin descontopire în individualitatea lor și anume, două pedepse de câte 3 luni închisoare (sentința penală nr. 2227/1999), 6 luni și un an închisoare (sentința 34/2000) și le-a contopit în baza art. 36 alin. (2) și art. 34 lit. b) C. pen., într-o singură pedeapsă de un an închisoare.
Constată că din această pedeapsă s-a executat o perioadă de 3 luni, începând cu data de 7 august 2000, pe care o scade din durata pedepsei de un an închisoare, pentru care s-a revocat beneficiul suspendării sub supraveghere a executării și al grațierii, adăugându-se la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare.
în consecință, conform art. 36 alin. (3) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa totală de 10 ani, 9 luni și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) - c) C. pen.
A dedus din pedeapsă, timpul executat, începând cu data de 17 decembrie 2001 până la zi.
A respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul L.C., obligându-l totodată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Nemulțumiți de soluția instanței de apel inculpații S.I. și L.C. au declarat recurs.
în motivele scrise, inculpatul S.I. a solicitat înlăturarea pedepsei de 9 luni închisoare ce a fost adăugată pedepsei rezultante de 10 ani închisoare, întrucât a executat această pedeapsă. De asemenea, a solicitat schimbarea încadrării juridice dată faptei sale de Tribunalul Militar Teritorial București [(din art. 276 alin. (3) în art. 276 alin. (1) C. pen.)] și reindividualizarea pedepsei pe care o consideră prea aspră.
Inculpatul L.C. a solicitat achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., întrucât nu a săvârșit fapta pentru care a fost condamnat, iar în subsidiar a solicitat reindividualizarea pedepsei, prin aplicarea art. 861C. pen., asemeni celorlalți inculpați din cauză.
Verificând hotărârile atacate în raport de criticile invocate cât și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3859alin. (3) C. proc. pen., înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi dezvoltate în continuare.
în ce privește pe inculpatul recurent S.I., în mod corect instanța de apel a reținut că pedeapsa rezultantă de 3 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2227/1999 a Judecătoriei Tg. Mureș și pedeapsa rezultantă de un an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 34/2000 a aceleiași instanțe (devenită executabilă prin revocarea suspendării și grațierii) privesc fapte concurente și că instanța de fond a omis să facă aplicarea textelor de lege ce reglementează această materie.
Pe cale de consecință în mod just toate pedepsele componente au fost puse în individualitatea lor și apoi în baza art. 36 alin. (2) și art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite într-o singură pedeapsă de un an închisoare.
Cum, începând cu 7 august 2000, inculpatul a executat din pedeapsa rezultantă o perioadă de 3 luni închisoare s-a scăzut conform art. 36 alin. (3) C. proc. pen., din pedeapsa finală de 11 ani.
Referitor la pedeapsa de un an închisoare pe care inculpatul a executat-o în continuare, după expirarea celor 3 luni, trebuie observat că aceasta a fost aplicată printr-o hotărâre anterioară (sentința penală nr. 2559/1998 a Judecătoriei Tg. Mureș) pentru o faptă comisă în 1998, cu privire la care s-a dispus revocarea suspendării condiționate, situație în care nu este posibilă contopirea sa cu celelalte pedepse, și în consecință perioada executată în contul său nu poate fi computată din pedeapsa rezultantă, așa cum a solicitat recurentul, având un regim diferit.
Nici al doilea motiv de recurs al inculpatului S.I. nu poate fi primit, el solicitând schimbarea încadrării juridice dată printr-o hotărâre definitivă.
Cât privește individualizarea pedepsei, înalta Curte constată că ea s-a făcut în mod just, ținându-se seama de gradul de pericol social al faptei, de persoana inculpatului cât și de celelalte criterii prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
în legătură cu solicitarea recurentului inculpat L.C. de a fi achitat, înalta Curte constată că, este nefondată, vinovăția inculpatului rezultând, fără echivoc, din probele administrate atât pe parcursul urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești.
Astfel din declarațiile inculpaților S.I. și N.A. cât și din declarațiile martorilor C.C. și N.H. reiese faptul că inculpatul L.C. a luat parte atât la sustragerea firelor din cupru cât și la valorificarea acestora.
Nici al doilea motiv de recurs al inculpatului L.C. nu poate fi primit.
Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Pe de altă parte art. 52 C. pen., prevede că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul ei fiind prevenirea de noi infracțiuni.
Pedeapsa aplicată inculpatului L.C. este aptă să atingă scopul preventiv și educativ, instanțele, dând dovadă de clemență, au reținut inclusiv circumstanțe atenuante.
Totodată, solicitarea inculpatului de a i se aplica suspendarea executării pedepsei sub supraveghere vine în contradicție cu dispozițiile art. 861alin. (1) lit. b) C. pen., întrucât este recidivist postexecutoriu.
Așa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se vor respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați.
în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții inculpați au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2212/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2204/2005. Penal → |
|---|
