ICCJ. Decizia nr. 2332/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2332/2005
Dosar nr. 2120/2005
Şedinţa publică din 6 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 25 martie 2005 a Curţii de Apel Braşov, secţia pentru minori şi familie, în baza art. 3002 şi art. 160 lit. b) alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus menţinerea stării de arest preventiv a inculpatului L.A.L.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a constatat că, inculpatul a fost arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 122 din 20 august 2004 pentru fapta din 18 august 2004 când, în loc public şi după o pregătire prealabilă, împreună cu inculpatul G.A.G., a acţionat cu violenţă asupra părţii vătămate C.V., în vârstă de 74 ani, smulgându-i geanta care conţinea acte de identitate, 1.000.000 lei, 50 dolari S.U.A. şi 70 Euro, prejudiciul total fiind de 5,5 milioane lei.
Prin sentinţa penală nr. 4 din 18 februarie 2005, Tribunalul pentru minori şi familie, Braşov a condamnat pe inculpatul L.A.L. la o pedeapsă de 8 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. c), alin. (21) lit. a) C. pen.
Instanţa a apreciat că temeiurile arestării au fost corect reţinute şi ele se menţin, având în vedere că, ulterior arestării, în cursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, au fost administrate probe ce au determinat condamnarea inculpatului pentru infracţiunea reţinută în sarcina sa.
Totodată, instanţa a avut în vedere şi circumstanţele reale, natura faptei, modalitatea şi împrejurările în care a fost comisă fapta, urmările produse şi circumstanţele personale ale inculpaţilor, apreciind că în cauză, nu este alterată prezumţia de nevinovăţie, iar limitarea libertăţii persoanei se încadrează în limitele legii.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul L.A.L., fără a-l motiva, iar apărătorul desemnat din oficiu pentru asistenţa juridică a inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate şi, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive şi judecarea inculpatului în stare de libertate.
Examinând recursul declarat, în raport cu actele dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale în vigoare, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente.
Instanţa de control judiciar, investită cu judecarea apelului declarat de inculpat împotriva sentinţei penale nr. 4 din 18 februarie 2005 a Tribunalului pentru minori şi familie Braşov, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, a constatat în mod corect că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a acestora, astfel cum prevăd expres dispoziţiile art. 148 şi art. 3002 C. proc. pen., cu atât mai mult cu cât a intervenit o hotărâre de condamnare.
Faţă de aceste considerente, în baza dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează să fie respins recursul declarat de inculpat, ca nefondat.
În baza dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul L.A. împotriva încheierii din 25 martie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia pentru minori şi familie, în dosarul nr. 110/P/MF/Ap/2005.
Obligă recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2331/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2372/2005. Penal. Legea 678/2001. Recurs → |
|---|
