ICCJ. Decizia nr. 2357/2005. Penal. Contestaţie la executare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2357/2005
Dosar nr. 1374/2005
Şedinţa publică din 7 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 21 din 7 ianuarie 2005, Tribunalul Bucureşti, secţia I-a penală, a respins, ca inadmisibilă, contestaţia la executare contra sentinţei penale nr. 51/2004 a aceleiaşi instanţe, formulată de petiţionarul condamnat I.N.R., deţinut în Penitenciarul Jilava, reţinând că motivele invocate nu pot constitui temei pentru contestaţia la executare.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie, prin Decizia nr. 75/ A din 31 ianuarie 2005, a respins apelul condamnatului, motivând că cererea acestuia de reducere a pedepsei de 12 ani închisoare, pentru trafic de droguri nu poate constitui temei pentru contestaţie la executare, dispoziţiile art. 461 C. proc. pen., nepermiţând o nouă individualizare a pedepsei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul, solicitând să-i fie redusă pedeapsa, avocatul desemnat din oficiu invocând dispoziţiile art. 461 lit. c) şi d) C. proc. pen., pentru admiterea contestaţiei la executare.
Recursul este nefondat.
Într-adevăr, după cum corect au reţinut instanţele, contestaţia la executare priveşte numai motive expres prevăzute de art. 461 C. proc. pen., printre care nu figurează cele ce formează obiectul cererii, modul de individualizare a pedepsei neputând fi cenzurat pe această cale extraordinară de atac.
Totodată, dispoziţiile art. 461 alin. (1) lit. c) şi d) C. proc. pen., invocate de apărătorul inculpatului, nu au nici o legătură cu cererea de reindividualizare a pedepsei, ele referindu-se la orice nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare, ori la aplicarea amnistiei, graţierii, prescripţiei sau orice altă cauză de stingere şi micşorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executării.
În consecinţă, recursul condamnatului va fi respins, ca nefondat, acesta urmând să fie obligat la cheltuieli judiciare către stat, în care se va include şi onorariul avocatului din oficiu, sumă care se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul I.N.R. împotriva deciziei penale nr. 75 din 31 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie.
Obligă recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2356/2005. Penal. Contestaţie la executare.... | ICCJ. Decizia nr. 2358/2005. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
