ICCJ. Decizia nr. 2660/2005. Penal. Plângere recurs. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2660/2005
Dosar nr. 752/2005
Şedinţa publică di 21 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 5 din 21 ianuarie 2005, Curtea de Apel Alba Iulia a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenţii N.N. şi N.A., împotriva rezoluţiei nr. 111/ P din 7 iunie 2004, prin care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privitoare pe intimaţii C.L. şi C.N., primul inspector, iar cel de-al doilea agent de poliţie în cadrul I.P.J. Alba.
În considerentele sentinţei instanţa de fond arată că în mod temeinic şi legal s-a reţinut că faptele reclamate întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de distrugere, prevăzute de art. 211 alin. (1) C. pen., întrucât intimaţii au procedat la tăierea unor pomi de pe terenul în litigiu, după ce au fost puşi în posesie de executorul judecătoresc, având calitatea de proprietari ai bunurilor respective.
Împotriva menţionatei hotărâri, petiţionarii N.N. şi N.A. au declarat prezentul recurs solicitând admiterea plângerii, infirmarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale adoptată în cauză şi reluarea cercetărilor împotriva celor doi lucrători de poliţie pentru comiterea infracţiunii de distrugere, prevăzută de art. 211 alin. (2) C. pen.
Examinând hotărârea atacată, în raport de motivele de casare invocate în recurs, cât şi din oficiu, se constată că instanţa a reţinut corect starea de fapt, pe baza actelor prealabile efectuate în cauză, astfel încât soluţia adoptată fiind legală şi temeinică, nu se impune desfiinţarea acestuia.
Din actele dosarului, rezultă că prin sentinţa civilă nr. 1884 din 10 aprilie 2001, (dosarul nr. 8932/2000) Judecătoria Alba Iulia admiţând acţiunea formulată de C.L. şi C.M., a dispus obligarea pârâţilor N.N. şi N.A. să recunoască dreptul de proprietate al reclamanţilor asupra unei grădini în suprafaţă de 550 m.p., să-şi ridice gardul de la stradă pe lăţimea terenului cât şi anexele construite pe terenul respectiv.
După rămânerea definitivă a menţionatei hotărâri, aceeaşi instanţă, prin încheierea nr. 888 din 23 februarie 2004, a încuviinţat cererea de executare silită formulată de intimaţi, aceştia fiind puşi în posesie în mod legal, de către executorul judecătoresc la 15 martie 2004.
Cum ulterior, intimaţii au procedat la tăierea unor pomi de pe terenul respectiv, al căror proprietăţi era la acea dată, în sarcina acestora nu se pot reţine săvârşirea vreunei fapte penale.
În consecinţă, recursul declarat de N.N. şi N.A., nefiind fondat, urmează a fi respins, ca atare, în baza art. 38515, pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea recurenţilor la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenţii N.N. şi N.A. împotriva sentinţei penale nr. 5 din 21 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Obligă pe recurenţii petenţi la plata sumei de câte 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2655/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2662/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs → |
|---|
