ICCJ. Decizia nr. 2766/2005. Penal. Revizuire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2766/2005
Dosar nr. 712/2005
Şedinţa publică din 26 aprilie 2005
Asupra recursului penal de faţă:
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, ca instanţă competentă a fost investită cu cererea de revizuire formulată de condamnatul S.F., pe motiv că nu a comis faptele pentru care a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare, vizând comiterea infracţiunii de complicitate la tâlhărie în formă agravantă şi asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni, precum şi faptul că pedeapsa aplicată este mare, solicitând redozarea acesteia.
Instanţa a ataşat dosarul nr. 5375/2002 în care a fost pronunţată sentinţa penală nr. 133 din 13 februarie 2003, a cărei revizuire se solicită, astfel că prin sentinţa penală nr. 1519 din 23 noiembrie 2004, a respins cererea, ca nefondată, pe considerent că cele arătate în cererea de revizuire nu constituie cazuri din cele prevăzute la art. 394 C. proc. pen.
Sentinţa a fost atacată cu apel de către condamnat, potrivit art. 362 şi art. 363 C. proc. pen., pe considerent că în mod greşit nu i s-a admis cererea de revizuire, deşi din actele dosarului în care a fost pronunţată sentinţa de condamnare, rezultă că el este nevinovat.
Curtea de Apel Bucureşti a examinat apelul declarat, în raport de motivele invocate, acte şi dovezile de la dosar, sentinţa pronunţată în cauză, cum şi cea a cărei revizuire se solicită şi prin Decizia penală nr. 31/ A din 17 ianuarie 2005, a fost respins apelul, ca nefondat, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În considerentele deciziei s-a motivat că, cele arătate de apelantul – revizuient au fost analizate cu ocazia judecării în fond, cum şi în căile de atac folosite împotriva sentinţei a cărei revizuire se solicită, astfel că în mod just instanţa de fond a apreciat că ele nu constituie cazuri de revizuire, respingându-i cererea.
În temeiul art. 3853 C. proc. pen., Decizia şi sentinţa au fost atacate cu recurs, invocându-se aceleaşi motive din cerere şi în calea de atac respectiv, că este nevinovat, iar pedeapsa aplicată este mare.
Examinând recursul declarat, în raport de motivele invocate, care au constituit şi critici în apel, de Decizia şi sentinţa pronunţate în cauză, de cazurile de casare înscrise la pct. 14 şi 18 de la art. 3859 C. proc. pen., se constată că recursul de faţă este nefondat, pentru considerente ce vor fi expuse mai jos.
Prin sentinţa penală nr. 133 din 13 februarie 2003, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a cărei revizuire se solicită, recurentul revizuient a fost condamnat la două pedepse, fiecare de câte 10 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunilor de complicitate la tâlhărie în formă agravantă şi asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni, ambele în stare de recidivă postcondamnatorie, pedepse care au fost contopite şi s-a dispus să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare.
De asemenea, a fost revocată liberarea condiţionată pentru restul de pedeapsă rămas neexecutat de un an 4 luni şi o zi, din pedeapsa de 4 ani şi 8 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 259/1999 a Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, rest de pedeapsă care s-a contopit cu pedeapsa rezultantă din prezenta cauză, astfel ca acesta, să execute 10 ani închisoare.
S-a reţinut că, inculpatul împreună cu alţi făptuitori au luat rezoluţia de a comite fapte de sustragerea de sume importante de bani de la persoane care le ridicau de la B.C.R., sucursala Bucureşti.
În baza rezoluţiei adoptate, revizuientul condamnat, împreună cu D.M., S.D. şi P.G.I., în ziua de 20 iunie 2002, s-au deplasat la sucursala băncii, unde a observat că partea vătămată H.L. a ridicat un certificat de depozit de 25.000.000 lei şi suma de 2.400.000 lei, aceasta fiind urmărită până în scara blocului, unde i s-a smuls geanta din mână, cu sumele menţionate.
Această sentinţă a fost atacată cu apel şi recurs de către recurentul revizuient, însă a rămas definitivă prin respingerea căilor de atac.
La stabilirea vinovăţiei inculpatului, instanţele au avut în vedere materialul probator de la dosar inclusiv recunoaşterea acestuia în faza de urmărire penală şi cercetare judecătorească.
Potrivit art. 394 C. proc. pen., revizuirea unei hotărâri poate fi cerută când:
s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei;
un martor, un expert sau un interpret a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;
un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere, a fost declarat fals.
Faţă de dispoziţiile imperative ale textului de lege menţionat mai sus, în care se menţionează situaţiile în care se poate solicita revizuirea şi de motivele de recurs invocate de către recurent, se constată că instanţele au pronunţat hotărâri legale şi temeinice, întrucât cazurile invocate de către recurent privind reducerea pedepsei şi nevinovăţia acestuia nu îşi au corespondent în situaţia revizuirii, în condiţiile în care probele de la dosar au dus indubitabil la reţinerea vinovăţiei acestuia în comiterea faptelor pentru care a fost condamnat.
Prin urmare, cele invocate de către recurent nu constituie cazuri de casare şi nici de revizuire, astfel că, recursul acestuia se va respinge, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 189 şi urm. C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul S.F. împotriva deciziei penale nr. 31/ A din 17 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2763/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2768/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs → |
|---|
