ICCJ. Decizia nr. 2768/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2768/2005
Dosar nr. 1837/2005
Şedinţa publică din 26 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Petiţionarul condamnat S.A., aflat în întreruperea executării pedepsei de 20 de ani închisoare, s-a adresat Tribunalului Hunedoara, secţia penală, ca instanţă competentă, cu o nouă cerere de întreruperea executării pedepsei, pe motiv că este grav bolnav, în imposibilitate de a executa pedeapsa.
Faţă de obiectul cererii, instanţa a dispus efectuarea unei expertize medico-legale, care să stabilească afecţiunile pe care le are petiţionarul condamnat, dacă acestea se pot trata în reţeaua sanitară a D.G.P. şi dacă îl pun în imposibilitate de a executa pedeapsa.
S.M.L. Hunedoara, la data 17 noiembrie 2004, comunică instanţei că petiţionarului i s-au întocmit două expertize, că acesta se află în tratament ambulatoriu de dializă şi că în raport de afecţiunile pe care le are, nu se încadrează în situaţia „persoanelor grav bolnave", care pot fi expertizate în continuare de S.M.L. Judeţene, competenţa în aceste cazuri revenindu-i Institutului de Medicină Legală.
Faţă de conţinutul răspunsului, a fost înştiinţat I.M.L. pentru a efectua expertiza cu obiectivele fixate.
I.M.L. Mina Minovici Bucureşti comunică instanţei că, la termenul fixat pentru expertizare, petiţionarul condamnat nu s-a prezentat şi că, acest lucru demonstrează încercarea acestuia de a se sustrage unei examinări obiective.
Petiţionarul a susţinut că datorită bolii de care suferă, trebuie să se prezinte de 3 ori pe săptămână pentru dializă, iar Penitenciarul Spital Rahova comunică instanţei că, în reţeaua sanitară a A.N.P., se poate efectua dializă de 3 ori pe săptămână prin internarea la Penitenciarul Spital Jilava.
Faţă de comunicarea Spitalului Penitenciar Jilava şi de dispoziţiile înscrise în art. 453 lit. a) C. proc. pen., cererea de întrerupere a executării pedepsei a fost respinsă, ca nefondată.
Sentinţa a fost atacată cu apel de către petiţionarul, condamnat pe motiv că, în mod nejustificat instanţa de fond nu i-a admis cererea, astfel încât să i se întrerupă în continuare executarea pedepsei, pentru a-şi trata afecţiunile grave de care suferă, fiind pus în situaţia de a i se înrăutăţi starea sănătăţii cu consecinţe grave.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, a examinat apelul declarat în raport de motivele arătate, de sentinţa pronunţată în cauză, cum şi din oficiu potrivit dispoziţiilor art. 371 C. proc. pen. şi prin Decizia penală nr. 56/ A din 24 februarie 2005, a respins apelul, ca nefondat, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., pe considerent că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică.
S-a motivat că petiţionarul, cu rea credinţă formulează cereri de întreruperea executării pedepsei, însă nu se prezintă pentru a fi expertizat, în vederea stabilirii stării sănătăţii sale, iar afecţiunile pe care le are, nu îl pun în imposibilitate de a executa pedeapsa.
În temeiul art. 3853 C. proc. pen., în termen legal, a declarat recurs condamnatul invocând aceleaşi critici ca şi în apel.
Motivul de recurs invocat constituie caz de casare potrivit art. 385 pct. 18 C. proc. pen.
Examinând recursul declarat, în raport de actele şi lucrările de la dosar, de Decizia şi sentinţa pronunţate în cauză, de motivul de recurs invocat, care a constituit şi critică în apel, se constată că este nefondat, pentru considerente ce vor fi expuse mai jos.
Potrivit art. 455, raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen., întreruperea executării pedepsei poate fi dispusă când pe baza unei expertize medico – legale se constată că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitatea de a executa pedeapsa, situaţii în care executarea pedepsei se amână până când condamnatul se va găsi în situaţia de a putea executa pedeapsa.
Potrivit adresei nr. 4192 din 3 ianuarie 2005, emisă de către A.N.P. – Spital Bucureşti Rahova, rezultă că în Penitenciarul Spital Jilava se poate efectua dializă, chiar de 3 ori pe săptămână pentru afecţiunile pe care le are recurentul.
Faţă de conţinutul acestei adrese şi de dispoziţiile înscrise în art. 455 C. proc. pen., se constată că recurentul nu se află în situaţia de imposibilitate de a executa pedeapsa de 20 de ani închisoare la care a fost condamnat, deoarece afecţiunile sale se pot trata în Spitalul Penitenciar Jilava.
Ca atare, se constată că în cauză, instanţele au pronunţat hotărâri legale şi temeinice, că recurentul dă dovadă de rea credinţă, în sensul că deşi invocă afecţiuni foarte grave care îi pun în pericol viaţa, nu se prezintă pentru a fi expertizat şi în funcţie de aceasta să se aprecieze dacă starea sănătăţii sale s-a agravat sau se menţine.
În consecinţă, recursul declarat se va respinge, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 189 şi urm. C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul S.A. împotriva deciziei penale nr. 56/ A din 24 februarie 2005 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Obligă recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2766/2005. Penal. Revizuire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2771/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs → |
|---|
