ICCJ. Decizia nr. 2831/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 13/ PI din 9 februarie 2005, Curtea de Apel Timișoara a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarii M.E. și K.I., în nume propriu și ca mandatar al lui U.A. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 209/P/2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și i-a obligat să plătească statului câte 250.000 lei cheltuieli judiciare.
Curtea de apel a reținut că, inițial, petiționarii au formulat o plângere penală, la 14 mai 2002, împotriva numitei D.E.C., pentru săvârșirea infracțiunilor de fals, uz de fals și fals în declarații în legătură cu intabularea în cartea funciară a unui teren.
Prin rezoluția nr. 271/ P din 25 septembrie 2002, Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale a organelor de poliție față de D.E.C., motivat că aceasta nu a comis nici o faptă penală, întrucât intabularea s-a făcut pe baza unor certificate de moștenitor eliberate legal.
Prin ordonanța nr. 155/II/2 din 15 noiembrie 2002, prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lipova a schimbat temeiul juridic al dispoziției de neîncepere a urmăririi penale, în art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., în loc de art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Prin plângerea din 19 octombrie 2004, înregistrată sub nr. 9460/2004, petiționarii au solicitat cercetarea lui B.I., agent șef adjunct la Poliția Lipova, H.V., prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova și G.V. procuror la același parchet, învinuindu-i că au făcut constatări false, contrare documentelor existente și au blocat ancheta prin rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale mai sus-menționate.
Prin rezoluția nr. 209/ P din 2 februarie 2005, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a dispus neînceperea urmăririi penale față de aceștia, pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), motivându-se că lipsește latura obiectivă a acestei infracțiuni.
După respingerea plângerilor făcute conform art. 275 - art. 278 C. proc. pen., petiționarii M.E. și K.I. în nume propriu și ca mandatar al lui U.A., au formulat conform art. 2781C. proc. pen., plângere la Curtea de Apel Timișoara, susținând că greșit s-a dispus neînceperea urmăririi penale.
Prin sentința penală nr. 13/ PI din 8 februarie 2005 a Curții de Apel Timișoara s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiționari și au fost obligați să plătească statului câte 250.000 lei cheltuieli judiciare, motivându-se că rezoluția de neîncepere a urmăririi penale este corectă.
împotriva acesteia, petiționarii au declarat recurs, reiterând cele arătate în plângerile inițiale, solicitând casarea sentinței, pornirea procesului penal împotriva celor reclamați.
Recursul este nefondat.
Din examinarea actelor dosarului se constată că prima instanță, având în vedere actele premergătoare efectuate în cauză, pe care le-a interpretat în mod just și complet, a concluzionat corect să plângerea petiționarilor împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale este nefondată.
Așadar, s-a reținut că sentința recurată este legală și temeinică, și că deci recursul împotriva acesteia a fost nefondat, s-a impus a fi respins și obligați recurenții la câte 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat și la 1.553.000 lei cheltuieli judiciare către D.E.C.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2784/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2743/2005. Penal → |
|---|
