ICCJ. Decizia nr. 302/2005. Penal. întreruperea executării pedepsei. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 302/2005
Dosar nr. 6468/2004
Şedinţa publică din 14 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 19 mai 2004, condamnatul H.V. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 13 ani închisoare, aplicată acestuia prin sentinţa penală nr. 110 din 19 februarie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia penală, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 174 şi art. 175 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 C. pen.
Invocând dispoziţiile art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., condamnatul a invocat starea financiară precară a familiei sale.
În cauză a fost efectuată o anchetă socială la domiciliul familiei acestuia.
Prin sentinţa penală nr. 1178 din 21 septembrie 2004, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins cererea, ca neîntemeiată, cu motivarea că concluziile anchetei sociale nu confirmă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 453 lit. c) C. pen.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 760 din 20 octombrie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat împotriva hotărârii instanţei de executare, apreciem că prima instanţă a reţinut judicios, în concordanţă cu probatoriul administrat în cauză, că nu sunt îndeplinite condiţiile art. 453 lit. c) C. proc. pen., situaţia materială dificilă a familiei condamnatului nefiind determinată de încarcerare şi de executarea pedepsei, iar această situaţie nici nu ar putea fi înlăturată în cele maximum 3 luni pentru care s-ar putea acorda întreruperea pedepsei.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, condamnatul H.V. a declarat recurs. Acesta a susţinut, că, chiar dacă membrii familiei se opun admiterii cererii, întreruperea executării pedepsei îi este necesară şi pentru revizuirea capacităţii sale de muncă şi pensionarea pentru motive de boală.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Instanţele au stabilit corect cu privire la neîndeplinirea condiţiilor art. 455, cu referire la art. 453 lit. c) C. proc. pen.
Starea materială a familiei, constatată prin ancheta socială, are caracter de anterioritate în raport cu aplicarea pedepsei. Totodată, acesteia îi lipseşte legătura de cauzalitate şi posibilitatea înlăturării acestei stări, în raport de aceeaşi dată. În fine, cererea formulată pentru prima dată în recurs nu poate constitui temei al admiterii cererii de întrerupere a executării pedepsei, în raport de dispoziţiile Legii nr. 19/2000.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Curtea va respinge recursul, ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Totodată, în baza art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul H.V. împotriva deciziei penale nr. 760 din 20 octombrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2999/2005. Penal. Art. 183 Cod Penal. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3027/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs → |
|---|
