ICCJ. Decizia nr. 2997/2005. Penal. Art. 197 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2997/2005
Dosar nr. 2082/2005
Şedinţa publică din 12 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 15 din 24 ianuarie 2005 de Tribunalul Alba, secţia penală, în dosar nr. 6180/2004, prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunile prevăzute de art. 20 C. pen., raportat la art. 197 alin. (3) C. pen. şi prevăzută de art. 201 alin. (4) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 197 alin. (1) şi (3) C. pen., inculpatul P.I. a fost condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 64 şi art. 71 C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest preventiv a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a fost dedusă din pedeapsa aplicată durata arestării preventive începând cu data de 24 octombrie 2004, la zi.
S-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarea stare de fapt:
În data de 23 octombrie 2004, în timp ce se afla la barul numit C. din oraşul Cugir, jud. Alba, inculpatul s-a întâlnit cu partea vătămată L.A., în vârstă de 13 ani, pe care o cunoştea de mai mult timp, fiind fiica verişoarei sale.
Inculpatul i-a propus minorei să meargă împreună la o stână pentru a cumpăra brânză, aceasta fiind de acord. În timp ce urcau un deal, inculpatul i-a cerut părţii vătămate să se dezbrace pentru a întreţine cu ea relaţii sexuale. Întrucât aceasta a refuzat, inculpatul, prin ameninţare a dezbrăcat-o încercând să întreţină cu partea vătămată relaţii sexuale normale.
Întrucât victima s-a opus, prin violenţă, inculpatul a întreţinut cu aceasta un raport sexual anal.
După ce inculpatul i-a permis minorei să se îmbrace, aceasta a reuşit să fugă într-un moment de neatenţie al inculpatului.
Audiat fiind, în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut faptele comise. Ulterior inculpatul a declarat că fiind în stare avansată de ebrietate, nu-şi aminteşte ce fel de raport sexual a întreţinut cu victima.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, prin Decizia nr. 73/ A din 8 martie 2005, a respins, ca nefondat, apelul prin care inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice în tentativă la infracţiunea de viol şi reducerea pedepsei aplicate.
Declarând recurs împotriva acestei decizii, inculpatul a reiterat motivele de apel, cerând schimbarea încadrării juridice în tentativă la infracţiunea de viol şi reducerea corespunzătoare a pedepsei.
Recursul este nefondat.
Justificat, pe baza probelor administrate, instanţele au reţinut că, în ziua de 23 octombrie 2004, inculpatul P.I., prin ameninţare, a încercat să întreţină un raport sexual normal, iar apoi a întreţinut un raport sexual anal cu minora L.A., în vârstă de 13 ani.
Această faptă a fost recunoscută de inculpat care a susţinut că nu a reuşit să consume raportul sexual din cauza stării de ebrietate în care se afla.
Raportul de constatare medico-legal a concluzionat însă că leziunile ano-rectale constatate la victimă au fost produse prin intromisiunea în rect a unui penis în stare de erecţie, ceea ce conduce la concluzia consumării infracţiunii în sensul reţinut de instanţe.
Pedeapsa aplicată inculpatului este corespunzătoare gradului de pericol social al infracţiunii săvârşite şi elementelor ce caracterizează persoana inculpatului (fără ocupaţie, cunoscut cu antecedente penale).
Cum alte motive de casare, susceptibile a fi examinate din oficiu, nu s-au constatat, recursul inculpatului va fi respins ca nefondat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.I. împotriva deciziei penale nr. 73 din 8 martie 2005 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 24 octombrie 2004 la 12 mai 2005.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2994/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2998/2005. Penal. Art. 197 Cod Penal. Recurs → |
|---|
