ICCJ. Decizia nr. 3249/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 8 pronunțată la data de 8 februarie 2005, în dosarul penal nr. 9490/2004, Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, a respins plângerea formulată de petentul M.C. formulată împotriva rezoluției din 9 noiembrie 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și a disjuns cauza privind pe S.V., trimițând-o spre competentă soluționare înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pentru a se pronunța astfel, s-au avut în vedere următoarele:
M.C. a formulat plângere împotriva rezoluției 219 din 9 noiembrie 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, privind pe comisarul H.C.O. (I.P.J. Alba), solicitând desființarea ei și începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu și cercetare abuzivă.
A mai solicitat și desființarea ordonanței din 12 ianuarie 2004 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, din dosarul 754/P/2004, privind pe procurorul S.I.V.
Plângerea a fost respinsă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, constatându-se că s-a procedat în limite legale, inculpatul fiind de altfel judecat și condamnat pentru omor.
De menționat că însuși petiționarul a recunoscut fapta.
Nemulțumit, petiționarul a formulat plângere în conformitate cu dispozițiile art. 2171C. proc. pen. Instanța a respins plângerea cu motivarea că acuzațiile nu s-au dovedit, efectuarea actelor de cercetare penală făcându-se legal și de altfel, declarațiile martorilor fiind în consens cu recunoașterile inculpatului.
La dosar s-au solicitat și există dosarele incluzând înscrisuri, declarații și care au fost studiate și analizate.
împotriva acestei hotărâri, petiționarul a declarat în termen legal recurs, precizând că aceasta e rezultatul unei greșite aplicări a legii [(art. 3859alin. (1) pct. 171 C. proc. pen.)].
înalta Curte de Casație și Justiție, examinând hotărârea atacată în raport de critica adusă și probele existente, constată că recursul este nefondat deoarece acuzele aduse de petiționar nu s-au confirmat și nu există posibilitatea reținerii unei alte situații decât aceea avută în vedere la trimiterea în judecată pentru omor a petiționarului și care a și fost recunoscută de petiționar.
Soluția de neîncepere a urmăririi penale fiind corectă, respingerea plângerii apare justificată, așadar sentința prin care s-a dat, este legală și temeinică.
Urmează a se respinge recursul, ca nefondat, în conformitate cu dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Petiționarul a suportat cheltuielile judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3248/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3247/2005. Penal → |
|---|
