ICCJ. Decizia nr. 3256/2005. Penal
Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 172 pronunțată la data de 8 februarie 2005, în dosarul penal nr. 6362/2004, Tribunalul București, secția a II-a penală, a dat următoarea hotărâre:
Admite cererea de contopire formulată de condamnatul C.M., în prezent deținut în Penitenciarul Rahova, în baza art. 36 C. pen.
Dispune repunerea în individualitatea lor a următoarelor pedepse:
a) - cea de 20 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 570 din 12 noiembrie 1999 conform art. 174 - art. 176 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., definitivă prin neapelare;
b) - cea de 10 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 312 din 19 mai 2000 a Tribunalului București, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 573 din 26 octombrie 2000 a Curții de Apel București, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. d) - f) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;
c) - cea a detenției pe viață aplicată prin aceeași sentință penală nr. 312 din 19 mai 2000 a Tribunalului București, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 573 din 26 octombrie 2000, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 174 - art. 176 lit. c) și d) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și
d) - cea a detenției pe viață aplicată prin aceeași decizie penală a Curții de Apel București, pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 174 - art. 176 lit. a) - c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Constată că cele patru infracțiuni sunt concurente și în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., urmează ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea a detenției pe viață, cu aplicarea art. 35 C. pen., referitor la pedepsele complementare de 5 ani a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. și respectiv câte 10 ani, pentru celelalte pedepse principale, în final art. 65 referitor la art. 64 lit. a) și b) C. pen., aplicându-se pentru o perioadă de 10 ani.
Face aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), cu privire la pedeapsa principală rezultantă, menține starea de arest a condamnatului și compută prevenția pe perioada 21 aprilie 1997 la 19 mai 2000 și respectiv 21 aprilie 1997 la 12 noiembrie 1999.
Dispune anularea mandatelor de executare nr. 773 din 21 decembrie 1999 și 454 din 12 noiembrie 2000 și emiterea unui nou mandat.
Menține măsurile de siguranță prevăzute de art. 118 și art. 116 C. pen.
Onorariul de avocat din oficiu în sumă de 200.000 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a verificat toate hotărârile de condamnare ale petiționarului și a constatat că sunt împlinite cerințele dispozițiilor art. 36 C. pen.
Instanța de apel, Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 216/ A pronunțată în ședința publică de la 25 martie 2005, a respins, ca nefondat, apelul petiționarului, constatând că instanța, în mod corect, a dedus prevenția.
împotriva acestei decizii, în termen legal, petiționarul a declarat recurs considerând că s-a făcut o greșită aplicare a legii, prin nededucerea unei perioade de detenție (art. 3859alin. (1) pct. 171 C. proc. pen.). A solicitat efectuarea deducerii.
înalta Curte de Casație și Justiție examinând atât decizia, cât și sentința în raport de critica formulată, constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Petiționarul a solicitat deducerea perioadei de prevenție 21 iulie 1996 din 14 octombrie 1996, fără să înțeleagă că, de vreme ce s-a contopit din pedeapsă doar restul de 277 zile, deja această perioadă intrase în calcul. Dacă la contopire s-ar fi luat pedeapsa în întregime, atunci se putea deduce.
Dispozițiile art. 36 alin. (3) C. pen., nu permit aplicarea lor și în această situație, în care sunt operante dispozițiile art. 61 C. pen., fiind vorba de recidivă postcondamnatorie nu de concurs.
în caz contrar ar însemna ca una și aceeași perioadă să fie dedusă de două ori, ceea ce e greșit și de neadmis.
Hotărârile au fost legale și temeinice, în conformitate cu dispozițiile art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., recursul a fost nefondat și a fost respins, ca atare, și obligat la cheltuieli judiciare statului (art. 191 și art. 192 C. proc. pen.).
← ICCJ. Decizia nr. 3274/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3255/2005. Penal → |
---|