ICCJ. Decizia nr. 3338/2005. Penal. Art.211 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3338/2005
Dosar nr. 6748/2004
Şedinţa nepublică din 27 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 411 din 17 mai 2004, Tribunalul Iaşi, în baza art. 104 C. pen., a aplicat măsura educativă a internării într-un centru de reeducare a inculpatelor minore:
- E.E.A. şi
- R.A.;
pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20, raportat la art. 211 alin. (21) lit. a) C. pen. (câte 2 fapte) şi a infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (21) lit. a) C. pen. (câte o faptă), cu aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 99 şi urm. C. pen.
Potrivit art. 106 C. pen., măsura educativă s-a aplicat pe timp nedeterminat, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 18 ani de către fiecare inculpată.
S-a constatat recuperat integral, prin restituire prejudiciul în sumă de 600.000 lei cauzat părţii vătămate E.L.G.
S-a luat act că părţile vătămate E.B.M. şi I.A. nu s-au constituit părţi civile.
În baza art. 191 C. proc. pen., inculpatele au fost obligate să plătească statului câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, în care s-au inclus şi onorariile pentru apărătorii desemnaţi din oficiu, în cuantum de câte 400.000 lei, ce vor fi suportate din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
În după amiaza zilei de 3 noiembrie 2003, inculpatele E.E.A. şi R.A. se aflau la domiciliul prietenei lor R.I.
În urma unei discuţii avute aici cu numita R.E., mama lui R.I., inculpata E.E.A. s-a oferit să meargă la ea acasă, pentru a aduce bani de ţigări.
Inculpatele şi numita R.I. au mers acasă la inculpata E.E.A. şi pentru că nu au găsit bani, inculpata E.E.A. le-a propus celorlalte fete să sustragă cerceii de la o fetiţă pentru a-i vinde şi în acest fel să facă rost de bani.
Numita R.I. a spus că ea cunoaşte o fetiţă pe care o pot găsi în zona Piaţa Voievozilor şi căreia îi pot lua cerceii.
Deoarece nu au găsit fetiţa respectivă au hotărât să sustragă cerceii de la 3 fetiţe care se jucau în faţa magazinului O.
În acest fel au intrat în vorbă cu părţile vătămate E.B.M., E.L.G., ambele în vârstă de 9 ani şi I.A., în vârstă de 8 ani şi, deoarece una din fetiţe o cunoştea pe numita R.I., aceasta a plecat acasă.
Cele două inculpate, sub pretextul că doresc să afle unde locuieşte o fetiţă au atras cele trei părţi vătămate în scara unui bloc din apropiere.
Aici inculpatele au început să ţipe la fetiţe şi ameninţându-le că le vor lovi, le-au cerut acestora cerceii.
Partea vătămată E.L.G. a început să plângă, iar inculpatele i-au luat acesteia cerceii.
Partea vătămată I.A. a refuzat să le dea cerceii inculpatelor şi a încercat să o prindă de haină pe inculpata R.A., pentru a o reţine, însă aceasta a lovit-o cu palma peste faţă.
Ambele inculpate au plecat apoi spre locuinţa numitei R.I. şi i-au dat cerceii mamei acesteia, fără a-i spune de unde provin.
La rândul el, numita R.E. a dat cerceii lui O.D., pentru a-i amaneta.
Din suma de 200.000 lei, obţinută din amanetarea cerceilor, martorul O.D. a cumpărat cafea şi ţigări, restul sumei de 158.000 lei dându-i numitei R.E.
A doua zi, R.E. a ridicat cerceii de la casa de amanet şi i-a dat mamei inculpatei E.E.A., care la rândul ei, i-a restituit părţii vătămate E.L.G.
În termenul prevăzut de art. 363 C. proc. pen., sentinţa penală a fost apelată de inculpatele E.E.A. şi R.A., pentru motive de netemeinicie, criticile vizând natura sancţiunii aplicate.
În motivarea apelurilor s-a susţinut că soluţia pronunţată de instanţa de fond este prea severă, anturajul nefast şi lipsa de supraveghere au avut influenţă deosebită în săvârşirea faptelor.
Astfel, având în vedere circumstanţele personale ale inculpatelor, lipsa antecedentelor penale, conduita bună în familie şi în societate, gradul de instruire, mediul în care au evoluat şi influenţele la care au fost supuse şi care au marcat defavorabil persoana inculpatelor, reeducarea poate fi realizată şi prin aplicarea măsurii libertăţii supravegheate pe o perioadă determinată, care să asigure îndreptarea minorelor, internarea într-un centru de reeducare fiind traumatizantă.
În subsidiar, inculpata E.E.A. a solicitat aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiţionată a executării.
Prin Decizia penală nr. 397 din 11 noiembrie 2004, Curtea de Apel Iaşi a respins, ca nefondate, apelurile formulate de inculpatele E.E.A. şi R.A. A obligat apelantele să plătească statului suma de câte 300.000 lei, cheltuieli judiciare.
Instanţa a motivat că se impune aplicarea acestei măsuri educative (internarea într-un centru de reeducare), mai severă şi cu caracter privativ de libertate, datorită gravităţii faptelor şi persoanei inculpatelor şi pentru a asigura îndreptarea acestora.
Nemulţumite şi de această hotărâre, inculpatele au declarat recurs reiterând motivele invocate în faţa instanţei de apel.
Recursurile sunt nefondate.
Din examinarea lucrărilor dosarului rezultă că instanţele au reţinut în mod corect, pe baza întregului material probator aflat la dosar faptele şi vinovăţia inculpatelor, au făcut o încadrare juridică a faptelor corespunzător dispoziţiilor legale aplicând pedepse just individualizate.
Astfel, luarea unei măsuri educative sau aplicarea unei pedepse faţă de un infractor minor sunt lăsate la aprecierea instanţei de judecată care, la alegerea sancţiunii, va ţine seama de criteriile prevăzute de art. 100 alin. (1) C. pen. Art. 100 alin. (2) C. pen., prevede, cu caracter de principiu că „pedeapsa se aplică numai dacă se apreciază că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea minorului". Din interpretarea acestei dispoziţii legale rezultă că de regulă, instanţele trebuie să se orienteze spre aplicarea unei măsuri educative şi numai în mod excepţional spre aplicarea unei pedepse.
În speţă, potrivit raportului de expertiză medico-legală psihiatrică, inculpata E.E.A., deşi a acţionat cu discernământ, prezintă tulburări de conduită cu acte antisociale şi acte de încălcare a normelor vârstei, pe fond de personalitate dizarmonică în structurare, iar inculpata R.A. prezintă deficienţă mintală uşoară şi a acţionat cu discernământ diminuat la inducţie negativă cu alte minore.
Ancheta socială efectuată a evidenţiat că minora E.E.A. are tendinţe de vagabondaj, sustrăgându-se autorităţii materne, cu frecvenţă şcolară scăzută şi un comportament necontrolat, iar minora R.A. are un temperament uşor influenţabil şi frecventează un anturaj necorespunzător.
În aceste condiţii, Înalta Curte constată faptul că prima instanţă în mod corect a apreciat că, pentru îndreptarea conduitelor minorelor, nu este necesară aplicarea unei pedepse privative de libertate, fiind suficientă aplicarea măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, măsură de natură să asigure minorelor posibilitatea de a continua pregătirea şcolară şi dobândirea unei profesii, pentru ca în momentul externării să se reinsereze util în societate şi să-şi poată asigura existenţa din muncă.
Pe de altă parte, în mod corect prima instanţă a apreciat că se impune aplicarea măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, măsură mai severă şi un caracter privativ de libertate, datorită gravităţii faptelor şi persoanei inculpatelor şi pentru a asigura îndreptarea acestora.
Pentru aceste considerente, nefiind nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursurile inculpatelor să fie respinse, ca nefondate, cu obligarea lor la cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatele E.E.A. şi R.A. împotriva deciziei nr. 397 din 11 noiembrie 2004a Curţii de Apel Iaşi.
Obligă recurentele inculpate să plătească suma de câte 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3331/2005. Penal. Art. 20 rap. la art. 197 Cod... | ICCJ. Decizia nr. 3341/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs → |
|---|
