ICCJ. Decizia nr. 4302/2005. Penal. Revizuire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4302/2005
Dosar nr. 3392/2005
Şedinţa publică din 12 iulie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 992/2005 la Tribunalul Hunedoara, condamnatul B.N. a solicitat revizuirea sentinţei penale nr. 105/2004 a Tribunalului Hunedoara, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 20 ani închisoare şi interzicerea pe o durată de 5 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat [(art. 174 raportat la art. 175 lit. c) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.)].
În motivarea cererii, condamnatul a arătat că nu este autorul faptelor pentru care a fost condamnat, iar probele care au fost administrate nu corespund adevărului.
În cauză au fost efectuate, conform art. 399 C. proc. pen., acte de cercetare de către procuror care, în urma verificărilor efectuate, prin concluziile înaintate Tribunalului Hunedoara, a opinat pentru respingerea cererii, întrucât motivele invocate nu fac parte dintre cele arătate în art. 394 C. proc. pen., iar aspectele învederate au fost invocate în cursul judecăţii, astfel că nu pot fi considerate ca făcând parte din categoria „fapte sau împrejurări noi".
Tribunalul Hunedoara, prin sentinţa penală nr. 97 din 3 martie 2005, a respins cererea de revizuire formulată de condamnatul B.N., cu motivarea că „Susţinerile revizuientului că nu a comis fapta pentru care a fost trimis în judecată şi condamnat sunt contrazise de probele de la dosar, respectiv, declaraţiile martorilor audiaţi, procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi actele medicale."
S-a mai precizat de către instanţă, faptul că în cursul anului 2004, condamnatul a mai formulat asemenea cereri, în care a invocat aceleaşi motive, cereri care au fost respinse.
Conchizând, prima instanţă a arătat că cererea de revizuire de faţă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 394 lit. a) C. proc. pen., în sensul că de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până în momentul de faţă nu au apărut fapte sau împrejurări noi care să nu fi fost cunoscute de instanţe la data judecării cauzei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul B.N., pe care o consideră netemeinică şi nelegală, invocând aceleaşi motive arătate în cererea de revizuire, şi anume faptul că nu se face vinovat de comiterea faptelor pentru care a fost condamnat, iar probele administrate nu sunt corespunzătoare adevărului, solicitând prelungirea probatoriului pentru dovedirea acestor susţineri.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin Decizia penală nr. 121/ A din 28 aprilie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul B.N., arătând că „Vinovăţia inculpatului a fost stabilită de către instanţa fondului în clar şi neechivoc, în baza amplului material administrat în cauză" şi că „Aspectele relevate de condamnat în apărare au fost supuse examinării şi în căile de atac ale apelului şi recursului", cu precizarea că „pe calea revizuirii nu se poate obţine o prelungire a probaţiunii cu privire la aspecte ce au fost analizate în căile ordinare de atac şi la fond."
Decizia curţii de apel a fost atacată cu recurs de către condamnatul B.N. care, ca şi în faţa instanţelor de fond şi apel, a solicitat a se constata că nu se face vinovat de faptele pentru care a fost condamnat, iar probele pe baza cărora s-a reţinut vinovăţia sa nu corespund adevărului, motiv pentru care se impunea administrarea de noi probe în măsură să conducă la aflarea adevărului.
Recursul declarat de condamnatul B.N. este nefondat.
În art. 394 C. proc. pen., sunt arătate expres şi limitativ motivele pentru care se poate cere revizuirea unei hotărâri judecătoreşti rămasă definitivă.
După cum este de observat, condamnatul şi-a întemeiat cererea de revizuire pe cazul arătat în art. 394 lit. a) C. proc. pen., respectiv când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţe la soluţionarea cauzei.
Aşa cum temeinic şi justificat au reţinut instanţa de fond şi instanţa de apel, motivele invocate de condamnat în susţinerea cererii de revizuire nu se circumscriu cazului invocat, în sensul că aspectul de nevinovăţie a fost cunoscut de instanţe, condamnatul negând că ar fi autorul faptelor, iar probele administrate nu s-au dovedit a fi neconforme adevărului.
Justificat instanţele de fond şi apel au respins şi cererea condamnatului de prelungire a probatoriului câtă vreme ele nu tindeau să justifice fapte sau împrejurări noi, necunoscute de instanţe la judecata în fond şi căile de atac ordinare.
În consecinţă, motivele invocate de condamnat, neîncadrându-se între cele arătate în art. 394 lit. a) C. proc. pen., având în vedere că verificând Decizia atacată în raport şi de prevederile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., în sensul că nu se identifică existenţa şi a altor motive care, analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul declarat de condamnatul B.N. este nefondat şi a fi respins, ca atare, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. şi a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient B.N. împotriva deciziei penale nr. 121/ A din 28 aprilie 2005 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Obligă pe recurent la plata sumei de 80 lei noi (800.000 lei vechi), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 20 lei noi (200.000 lei vechi), reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 iulie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4300/2005. Penal. Revizuire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4318/2005. Penal. Rec art 300 alin2 c. pen.... → |
|---|
