ICCJ. Decizia nr. 4300/2005. Penal. Revizuire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4300/2005
Dosar nr. 1501/2005
Şedinţa publică din 12 iulie 2005
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 39 din 18 ianuarie 2005, Tribunalul Bucureşti, secţia a II–a penală, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a sentinţei penale nr. 400 din 17 aprilie 2003 a aceleiaşi instanţe, formulată de condamnatul I.G.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut că prin hotărârea a cărei revizuire s-a cerut, I.G. a fost condamnat la 8 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 şi art. 175 lit. i) din acelaşi cod.
În baza dispoziţiilor art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de un an închisoare, aplicată sus-numitului revizuient prin sentinţa penală nr. 437/1999 a Judecătoriei sector 4 Bucureşti, în total I.G. urmând să execute 9 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi a art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În cererea de revizuire, condamnatul a solicitat reaprecierea probatoriului administrat, respectiv declaraţia părţii vătămate C.P., certificatul medico legal, declaraţia unui martor considerat a fi fost, în opinia lui, principal, toate acestea putând schimba situaţia de fapt, vinovat fiind C.C. care, cu un topor, a lovit victima, leziunile produse acesteia nefiind datorate cuţitului, aşa cum a reţinut prima instanţă.
Examinând, prin prisma dispoziţiilor art. 394 C. proc. pen., motivele invocate de condamnat instanţa a reţinut că ele nu se regăsesc în textul menţionat.
Împotriva sentinţei condamnatul a declarat apel, motivul invocat fiind nelegalitatea hotărârii.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 111 din 17 februarie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul revizuient, instanţa reţinând că motivele considerate a fi proprii revizuirii sentinţei penale nr. 400 din 17 aprilie 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, nu constituie fapte sau împrejurări noi în înţelesul dispoziţiilor art. 394 lit. a) C. proc. pen.
Nemulţumit şi de hotărârea instanţei de apel, în termenul legal, condamnatul a declarat recurs, cazul de casare invocat fiind cel prevăzut de art. 3859 pct. 171 C. proc. pen., respectiv hotărârea este contrară legii sau prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii.
În fapt, condamnatul revizuient recurent a susţinut că la faptă a fost prezent şi C.R. zis U., acesta a lovit-o pe C.P. cu toporul, iar cuţitul cu care organele de urmărire penală au susţinut că ar fi fost obiectul cu care a fost lezată partea vătămată, este un briceag folosit la deschiderea conservelor.
Recursul declarat nu este fondat.
Art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., prevede că revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei.
Alin. (2) al acestui articol, prevede că este motiv de revizuire cazul menţionat, dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii .. de condamnare.
Raportând cauzei aceste dispoziţii, se reţine că susţinerile condamnatului revizuient sunt, în esenţă, apărări şi reaprecieri ale probatoriului, ele au fost analizate pe parcursul cercetării judecătoreşti şi în căile de atac, neconstituind deci fapte sau împrejurări noi, necunoscute la data condamnării revizuientului recurent.
Pentru considerentele expuse, recursul declarat nefiind fondat, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a fi respins.
Conform art. 192 C. proc. pen., recurentul va fi obligat să plătească cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient I.G. împotriva deciziei penale nr. 111/ A din 17 februarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă pe recurent la plata sumei de 80 lei noi (800.000 lei vechi), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 20 lei noi (200.000 lei vechi), reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 iulie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4296/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4302/2005. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
